Edilii Capitalei apelează la „inspectori civici“ - foste cadre militare - pentru a afla cum stă treaba în teren. Serviciul este declarat gratuit.
Una dintre cele mai bine organizate structuri de informatori voluntari este cea a primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu. Acesta a mobilizat 42 de pensionari care să dibuiască atât problemele din oraş, cât şi pe cele din primărie. Ascunsă în spatele etichetei de „inspectori civici“, „armata“ de foşti ofiţeri de informaţii patrulează prin Bucureşti şi inventariază gropile, curăţenia, gurile de canal şi multe altele.
Nici primăriilor de sector nu le displace moda informatorilor-pensionari care prestează servicii „benevol“: Neculai Onţanu, primarul sectorului 2, şi Cristian Popescu Piedone, de la 4, au în slujbă astfel de cetăţeni interesaţi de binele oraşului.
Se notează tot, şi dacă sunt lumini aprinse la 12.00 ziua
„Asociaţiile cadrelor militare în rezervă şi în retragere au răspuns doleanţei primarului general de a-l ajuta să primească nişte informaţii precise“, spune organizatorul Departamentului de inspectori voluntari de la Capitală, amiralul în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu, fost consilier prezidenţial în mandatul preşedintelui Ion Iliescu. El precizează că pensionarii lucrează în baza unui contract de voluntariat, după modelul celui folosit de Crucea Roşie.
Informatorii deghizaţi în bătrânei iau la picior străzile Capitalei în fiecare luni, miercuri şi vineri. „Iau la picior“ este un termen inexact pentru că, deşi este un serviciu voluntar, dispeceratul inspectorilor beneficiază de şapte maşini, cu şoferi incluşi: şase care merg cu echipe de câte doi inspectori prin sectoare şi una care face legătura între „bază“ (sediul de întâlnire) şi Primăria Generală.
Echipele se deplasează în fiecare sector, între orele 9.00 şi 12.00, pe arterele aflate în ograda lui Oprescu. Voluntarii sunt cu ochii în patru şi la curăţenia din oraş, activităţile infracţionale, fluenţa mijloacelor de transport în comun şi disfuncţionalităţile la reţelele de iluminat, apă, gaze. „Se notează tot ce se observă în neregulă: dacă se repară un trotuar acolo unde tocmai a fost asfaltat, dacă lipsesc capace de canale sau sunt lumini aprinse la 12.00 ziua“, spune unul dintre inspectori.
La întoarcerea de pe teren, fişele completate de cadrele militare sunt sistematizate pentru ca, în aceeaşi zi, să ajungă pe biroul edilului-şef, susţin voluntarii. Secretomanie în „garnizoana“ de lângă Nerva Traian
În garsoniera de pe Bd. Octavian Goga (zona Nerva Traian) - „garnizoana“ unde îşi dau întâlnire, de trei ori pe săptămână, inspectorii - aflăm „tot ce trebuie să ştim“ despre voluntari de la un domn elegant, care răspunde de aceştia. Despre activitatea inspectorilor, numai de bine! Când vine vorba să vedem cum se întâmplă lucrurile „în teren“, privirile devin suspicioase. „Nu vrem să ne apară nici nume, nici poze! Nu aveţi de ce să mergeţi pe teren cu noi, v-am spus deja tot ce trebuie să ştiţi!“, ne asigură şeful inspectorilor. Explicăm cum e cu „relatarea de la faţa locului“, dar nu ne aude nimeni.
„Eu, să fi fost în locul lui, nici nu vă primeam înăuntru!“, ne mărturiseşte cu sinceritate un alt domn voluntar, ca să ne asigure, probabil, de amabilitatea colegului său. În „fişa postului“, inspectorii lui Oprescu au şi atribuţii inedite. Cele mai interesante sunt de departe cele de la capitolul „imagine“ şi „resurse umane“.
Cu ochii pe ziare şi pe angajaţii primăriei
În primul caz, ei se ocupă de „verificarea veridicităţii unor aspecte negative semnalate în mass-media şi depistarea apariţiilor calomnioase şi tendenţioase în legătură cu activitatea desfăşurată în presă şi persoanele interesate în aceasta“ (în traducere liberă: cine şi ce scrie despre primărie şi primarul general şi ce interese ascunse ar putea avea).
Activitatea funcţionărească din Primăria Capitalei este, de asemenea, monitorizată. Voluntarii deţin pregătirea juridică necesară pentru a descoperi „neajunsuri privind modul de aplicare a legislaţiei în domeniul de ac tivitate al primăriei, modul de soluţionare a reclamaţiilor venite de la cetăţeni, ilegalităţi în raporturile care apar între primărie şi contribuabil“, se menţionează în fişa postului.
Mai mult, inspectorii civici trebuie să urmărească „comportamentul abuziv al salariaţilor primăriei care vin în contact cu cetăţenii“.
ACTIVITATE „BENEVOLĂ“
Vorbesc la mobil din banii contribuabililor Pe lângă consilierii locali remuneraţi să ia decizii în sectorul 2, primarul Onţanu dispune şi el de o armată de consilieri obşteşti.
Aproape 500 de cetăţeni reprezintă „extensiile“ vigilenţei administraţiei locale. Potrivit reprezentanţilor primă riei, aceştia nu au niciun fel de contract încheiat cu instituţia, iar atribuţiile lor se limitează la monitorizarea permanentă a străzilor, pentru a depista „toate problemele“.
Dispun de telefoane mobile gratuite în circuit închis, dar aflăm că „nu sunt retribuiţi şi nici nu solicită bani pentru ajutorul pe care îl aduc comunităţii“.
Oamenii lui Onţanu fac exces de zel În blogosferă, „spiritul civic“ e însă contestat, iar unii reprezentanţi ai comunităţii se simt terorizaţi de „ajutorul“ voluntarilor.
Una dintre plângerile legate de excesul de zel al consilierilor îi aparţine unui cetăţean care susţine că, pe parcursul a 15 luni, a avut parte de 150 de reclamaţii din partea unui astfel de voluntar. Reclamaţiile aveau aceeaşi temă: casa pe care omul o construia. „Am fost controlat de de Disciplina în Construcţii din cadrul sectorului 2 şi de cea din Primăria Generală, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Prefectura Ministerului Administraţiei şi Internelor, Poliţia Comunitară - secţia Mediu şi Secţia 7 de Poliţie. Nici un control nu s-a soldat cu vreo amendă. De fiecare dată am fost în regulă, având toate actele pe care reprezentanţii instituţiilor le-au cerut“, povesteşte Laurenţiu Chisucov pe site-ul senatorului Iulian Urban, www.urbaniulian.ro. El spune că voluntarul îşi foloseşte abuziv legitimaţia de consilier obştesc pentru a intra în curţile oamenilor.
Piedone are 40, dar vrea 200
În sectorul 4, primarul Piedone bene ficiază de aproape 40 de perechi suplimentare de ochi. Consilierii săi volun tari raportează, o dată la două săptămâni, situaţia străzilor şi a pieţelor, identifică spaţii în care pot fi amenajate parcări.
Spre deosebire de colegii de la sectorul 2, aceştia nu dispun nici de telefoane, nici de un sediu de lucru. Au totuşi legitimaţii şi, în perspectivă, se doreşte transformarea lor în „paparazzi“, primăria fiind în căutarea unor sponsori pentru achiziţionarea de aparate foto. „Nu au vreun contract sau altă formă de adeziune, deci nu le putem impune un orar de lucru. Vin când vor şi sesizează, în scris, ceea ce observă în teren. O dată la două săptămâni se întâlnesc cu primarul pentru a discuta problemele şi propunerile mai serioase“, explică Nicolae Miu, şeful Direcţiei de Comunicare cu Comunitatea Locală din cadrul primăriei, potrivit căruia voluntarii lui Piedone ar putea ajunge la 200. AUTORITATE
„Fac ce vrea muşchiul meu“
Voluntarii lui Piedone au vârste cuprinse între 58 şi 70 de ani şi sunt, în mare măsură, pensionari cu studii superioare. O însărcinare inedită a lor este activitatea de lobby pentru acţiunile primăriei. „Dacă aud discuţii despre primărie şi perspectivele pe care le avem, ei au rolul de a le explica oamenilor despre ce e vorba“, arată Nicolae Miu.
Într-un articol publicat de „Evenimentul zilei“ în septembrie 2008, Cornel Costea, fost ofiţer de marină comercială, în prezent pensionar-voluntar, se mândrea cu autoritatea conferită de ecusonul de la Primăria Sectorului 4: „Fac ce vrea muşchiul lui, că sunt consilierul lui Piedone!“. El, dar şi Grigore Tarău, alt informator al primarului, fost inspector de cadre, nu se sfiau să recunoască faptul că în schimbul activităţii benevole primesc excursii oferite de Fundaţia „Dan Voiculescu“.