Proces verbal Nr. 10 al ședinței din 7 martie 1951. Ședința este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu. Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean Al. Steriadi, V. Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I Jalea, I. Panaitescu-Parpessicius și K. H. Zambaccian. Și-a scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu (…) Se discută cazul Brâncuși.

  1. Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad. G. Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c. a Institutului de Istoria Artei.
  2. Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.

Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev „Teoria leninistă a reflectării și artă” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi. Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism și formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

Tov. Acad. Călinescu ia notă asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și carcteristice acestei arte. D-sa clarifică noțiunea de realism, în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a relității și nu ca o reproducere fotografică a ei, așa cu e înțeles în mod stângist. D-sa încheie arătând inutilitatea continuării discuțiilor asupra lui Brâncuși.

Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante. D-sa arată datele și faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari speranțe în prima parte a activităților sale, dar care, sub influența unor sculptori la modă la Paris (n.r. – cu referire la Auguste Rodin), care cultivau indefinitul și a cubismul, speculând prin mijloace bizare gusturile morbide ale societății burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu precizează că tov Jalea a intenționat prin comunicare D-sale să reabiliteze operele ale lui Brâncuși.

Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. (…)