Când te întorci printre ai tăi, după douăzeci-treizeci de ani de militărie, constați cu surprindere că vorbești, fără să vrei, limbi străine. Povestești despre lucruri care ție ți se par de la sine înțelese – dar pentru cei din jur sunt noi, surprinzătoare, nemaiauzite. Așa și cu compromatul. Prietenii mei civili îi ziceau ”manipulare prin șantaj” – dar diferența dintre șantaj și compromat e cea dintre trotinetă și tanc!
Și așa, în primăvară am încercat să lămuresc lucrurile și am publicat, în Evenimentul Istoric, un articol: Operațiunea TRUST. Dezvăluiam acolo modul în care operaționalizarea materialelor compromițătoare (compromatul) constituie nucleul operațiunilor informative de penetrare de tip TRUST, specifice serviciilor de spionaj rusești – care, de altfel, au inventat această metodă, acum un secol. Și dădeam vreo patru exemple – ultimul făcând trimitere la controversele pe care, din 2015 încoace, le stârnește prin mass media din Ungaria trecutul dlui Viktor Orban.
Intenția mea era să lămuresc o chestiune istorică, aducerea în actualitate având doar un rol auxiliar, ilustrativ pentru perenitatea temei. De aceea am ales să public materialul în Evenimentul Istoric – iar nu în Evenimentul Zilei. De unde să știu că publicarea va coincide cu inițiativa europeană privind embargoul petrolier împotriva Regimului Putin și cu șarja singuratică, la baionetă, a dlui Viktor Orban împotriva celorlalți parteneri din cadrul Uniunii Europene?
Și așa, pe nepusă masă, tema compromat – Viktor Orban – Trust a început să stârnească vâlvă mediatică. Iar eu m-am găsit în centrul acestui vârtej, pe post de... vizionar. Delicată situație! Contactat de dl. Romeo Couti, de la TVR-Cluj, a trebuit să-i explic cu răbdare că, în ce-l privește pe dl. Viktor Orban, nu am avut niciodată intenția de a mă substitui organelor ungare de contraspionaj – care au abilitarea legală de a descoperi și neutraliza operațiuni de acest tip, pe teritoriul de competență. De aceea, în articolul meu care face atâtea valuri, mă limitam să relatez, cu caracter de exemplu, unele controverse publice, al căror ecou se regăsește și în Wikipedia.
Cred că l-am dezamăgit pe prietenul meu clujean – dar, ca ofițer de informații, nu pot să ies din limitele decenței profesionale, construind scenarii abracadabrante. Și i-am explicat domnului Couti că, în cadrul NATO, serviciile de informații aliate nu se spionează între ele – spre deosebire de ceea ce știm că se întâmpla în cadrul defunctului Pact de la Varșovia. Altfel spus, nici eu și nici colegii activi din contraspionajul românesc nu am urmărit și nu urmărim acțiunile unor vectori făptuite în alt stat membru NATO/UE. Pe cale de consecință, chiar dacă legea ar permite mediatizarea, nu există la noi informații secrete privind asemenea activități. Deci să nu se aștepte la cine știe ce dezvăluiri: dacă vor apărea detalii noi, acestea nu vor veni din partea noastră și cu atât mai puțin din partea mea. L-am liniștit însă, asigurându-l că vor urma cu siguranță detalii noi și picante: cuvântul ”compromat” e ca un fel de gong, anunță că începe adevăratul spectacol.
Până la urmă am convenit că, în cadrul emisiunii sale Reporter Special, voi face o scurtă prezentare prealabilă, trasând jaloanele unei abordări profesioniste a cazului: nu ne propunem să descoperim spioni, aceasta fiind atribuția altor instituții informativ-operative, aliate. Ca atare, mă limitez la relatarea unor controverse prezente în mass media din Ungaria încă din 2015, reluând întocmai partea finală din articolul publicat în Evenimentul Istoric: Operațiunea TRUST.
Romeo Couti e ardelean adevărat: nu se pripește, face lucrurile temeinic, cumpănit. După ce a montat respectivul episod din emisiunea Reporter Special, l-a lăsat la maturat. Ca salamul de Sibiu! Dacă mi-ar fi spus că așa va face, l-aș fi avertizat că e o opțiune riscantă. Fiindcă, dus de elanul său putinofil, domnul Orban va comite, mai devreme sau mai târziu, o greșeală. Dânsul își motiva cruciada prin pretextul intereselor legitime ale Ungariei. Dar birjarul muscal e furios, e disperat și, mai devreme sau mai târziu, va trage prea tare de hățuri și va băga șareta ungurească în șanț! Iar atunci, cei care demult pândesc primul pas greșit vor declanșa o ofensivă de amploare continentală împotriva domnului Viktor Orban. Noi, cu modesta noastră controversă, riscăm să fim prinși în acest conflict, care de fapt nu e al nostru. Iar tirul de contrabaterie declanșat de dl. Orban nu va putea atinge mediile decizionale NATO/UE de la Bruxelles, și cu atât mai puțin cartierul general de la Washington – dar noi, cu emisiunea noastră, vom fi o țintă la îndemână!
Ceea ce s-a și întâmplat curând. Fericit că, prin prestația dlui Orban, a reușit să scutească de embargou exporturile petroliere prin conducte, birjarul muscal a tras prea tare de compromat și a depășit limita ”interesului legitim al Ungariei”. Iar dl. Viktor Orban, precum proverbialul soldat japonez, a ieșit iarăși la atac, de astă dată ca vajnic luptător pentru Ortodoxie (?!) cerând scoaterea preafericitului Kiril, patriarhul Moscovei, de pe lista de sancțiuni a U.E..
Dau o bere primului care îmi explică ce are a face interesul național al Ungariei cu Patriarhia Moscovei și a Tuturor Rusiilor! Evident că insistența de a-l scoate de pe lista de sancțiuni, sub amenințarea unei noi obstrucționări a embargoului, a avut pentru decidenții europeni și euro-atlantici iz de șantaj și trafic de influență. Persoana preafericitului Kiril n-are a face cu interesele Ungariei, dar întreaga situație are iz de TRUST și a fost sancționată ca atare. Imediat, Michael Gahler, europarlamentar și purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European pentru Afaceri externe, a ieșit cu o declarație publică, echivalentul unei salve de avertisment:
„Orban îl protejează pe Patriarhul Kiril de sancționarea de către UE. Kiril binecuvântează crimele de război pe care dictatorul rus le ordonă în Ucraina. Să vă fie rușine! Într-o zi va fi dezvăluit Kompromat-ul prin care rușii vă țin supuși. Ce rușine pentru Ungaria, o țară iubitoare de libertate! (...) Întrucât UE este șantajată de Orban să nu-l sancționeze pe Kiril, fac apel la toate celelalte state membre [ale Uniunii] să-l sancționeze pe acest tip [Kiril] prin neeliberarea de vize și înghețarea conturilor sale și ale Bisericii Ortodoxe Ruse în țările noastre. Fie ca Orban să primească o îmbrățișare de la cel care binecuvântează atrocitățile lui Putin…”
Michael Gahler, prin funcția sa, este posesor de autorizație de acces Nato Secret și Très Secret Union Européenne. Prin contribuția dânsului, tema compromat – Viktor Orban a ajuns subiect de actualitate pe Bloomberg. Fiindcă dl. Gahler știe precis ce spune, mai mult, i s-a dat voie să facă publică o situație (compromatul Orban) cu trimitere directă la materiale clasificate de contraspionaj. Deci e limpede: semnalul să i se arate pisica prim-ministrului ungur a venit de sus de tot. Viktor Orban și partidul său, FIDESz, au fost excluși din Partidul Popular European în 2021. Dar până acum, popularii europeni, și mai ales CDU, partidul domnului Gahler, au tolerat derapajele anti-europene și pro-ruse ale FIDESz. Dar când s-a primit semnalul, s-a schimbat foaia.
Cu riscul de a mă repeta: în lumea serviciilor de informații, pronunțarea cuvântului ”compromat” are funcție de gong: urmează spectacolul! În acest moment, pentru dl. Viktor Orban și cei care-l ”orientează”, problema este: până unde va duce UE/NATO acest spectacol? Urmează stripriz cu nud integral? La Budapesta incertitudinea este cu atât mai mare cu cât serviciile ungare nu pot da lămuriri. Încă de acum o lună, Bloomberg a dezvăluit că Ungaria este suspendată din Clubul de la Berna: „Reamintim că aceeași reticență față de Ungaria se manifestă și în domeniul de intelligence, unde serviciile secrete occidentale au renunțat să mai colaboreze cu Budapesta din cauza temerilor că Ungaria împărtășește informațiile sensibile cu Moscova” (13 mai).
Evident, dl. Viktor Orban nu poate nici să-i dea un telefon domnului Gahler sau altui oficial UE, să-l întrebe direct cât știe EU Intelligence Unit despre compromatul său cu Moscova. Fiindcă, așa cum arăta Bloomberg cu o lună în urmă, „Viktor Orban e izolat, liderii UE, șefii de stat și de guvern nu mai discută cu el chestiuni delicate în Consiliul European din cauza apropierii de Rusia. Pozițiile politice ale lui Viktor Orban și legăturile lui cu Rusia i-au determinat pe ceilalți lideri europeni să ezite când vine vorba să îi împărtășească informații sensibile în Consiliul European”. (https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-05-13/orban-is-losing-friends-as-poland-gives-him-the-cold-shoulder?srnd=politics-vp). Și atunci, ce-i de făcut? Cu ce îl au la mână serviciile occidentale pe dl. Orban, cât se mai poate bizui Kremlinul pe compromatul ungar?
Păi, în lipsă de alte posibilități mai de soi, s-ar putea afla cât și ce anume știu NATO și UE despre compromatul Orban punând presiune pe Romeo Couti și pe acel colonel SRI, Păcuraru. Li se cere ultimativ să vină cu documente, cu probe – poate merg după fentă, poate deconspiră ce știe concret Occidentul despre chestiune. Nu e mare speranță să scoată documente, dar e ușor de pus la cale: mâna domnului Orban e lungă în Transilvania, iar ochiul său neadormit veghează mapele de materiale încă nedifuzate din sertarele jurnaliștilor de la TVR Cluj. Pe 3 iunie dl. Gahler a făcut publică certitudinea de ”kompromat” la adresa dlui Viktor Orban. A doua zi, 4 iunie, m-am trezit luat la întrebări de doamna Laura Pașca, producătorul executiv de la TVR Cluj:
„În urma vizionării emisiunii Reporter Special, propusă spre difuzare în data de 4 iunie, vă precizez următoarele: (...)
- La întrebarea dumneavoastră (minutul 24) ,,Există suspiciuni că ar fi un produs de servicii secrete din Ungaria şi Rusia. Putem să spunem că are și Ungaria un Petrov al ei?”- Nu aduceți nicio dovadă de unde există aceste suspiciuni, faceți o afirmație care nu este susținută de dumneavoastră cu niciun argument
- Minutul 26,09 - ,,defecțiunea domnului Orban tocmai ne dă prilejul să punem în discuție o asemenea structură” – despre ce defecțiune este vorba? Domnul Tudor Păcuraru nu aduce lămuriri în acest sens și nici nu i-au fost solicitate de către dumneavoastră
- Minutul 26,39 - ,,există știri de presă care, nu au fost negate (sic!), ca liderii Uniunii Europene nici nu mai discută chestiuni sensibile de față cu dânsul (Viktor Orban) fiindcă știu că acestea ajung la Moscova” – În urma acestor afirmații care nu sunt susținute de documente, sau probate de dumneavoastră sau interlocutorul dumneavoastră (col SRI (r) Tudor Păcuraru), se trage concluzia că Viktor Orban, premier în exercițiu al Ungariei, este un agent KGB. La aceste afirmații, dumneavoastră, în calitate de moderator al emisiunii ar fi trebuit să întrerupeți interlocutorul pentru a-l determina să aducă dovezi punctuale în sensul celor afirmate, nu doar materialele de presă invocate de dânsul
- Minutul 31,20 - ,,Dânsul ar putea să acționeze sub presiunea existenței unor materiale compromițătoare la Moscova în ceea ce-l privește pe Viktor Orban” – Sunt presupuneri care nu sunt susținute de nicio dovadă ”
Și doamna Pașca termină apoteotic acest șir de întrebări: „Vă rog să țineți cont de recomandările făcute pentru a putea difuza emisiunea într-o formă jurnalistică corectă.”
Interogatoriul doamnei Pașca mi-a prilejuit uimire: pe dânsa o știam ca prezentatoare, nu ca deontolog al jurnalisticii. Ceea ce ar putea scuza problemele pe care le are cu punctuația. Situația aceasta ciudată m-a făcut să consult organigrama: producătorul executiv are atribuții tehnice, iar nu jurnalistice. Cu atât mai puțin atribuții de cenzură! În fine, poate că dânsa o fi având și alte atribuțiuni, alte angajamente de care nu știm noi... C-o fi una, c-o fi alta, eu am debutat în jurnalism, în STEAUA de la Cluj, acum 43 de ani. Doamna producător executiv e mai jună, de aceea îmi permit să-i reamintesc că „o formă jurnalistică corectă” se bazează pe documentare, adică nu pe documente aduse în sacoșă și etalate pe ecran, ci pe invocarea unor surse de calitate, mainstream. În acest sens, îi recomand călduros să arunce din când în când o privire pe Bloomberg, AP, Reuters și Euractiv. La fel, „o formă jurnalistică corectă” se bazează pe respectarea legii, inclusiv a Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate. Eu am fost vreme de un deceniu ofițer de Apărarea Secretului (AS), iar dânsa mă îndeamnă să mă duc tiptil prin biroul domnului Michael Gahler, să-i șterpelesc mapa TSUE/NS și s-o prezint pe post, pentru a „susține cu documente, sau proba” aspecte deja amplu mediatizate?
Păi stimată doamnă, dacă aș reuși să șterpelesc asemenea documente, credeți că aș veni cu ele la TVR Cluj? Cât sunt eu de ofițer AS, m-aș duce cu ele la domnul Vladimir Vladimirovici și mintenaș mi-aș face rost de o vilă în Crimeea, de un cont consistent la Union de Banques Suisses și de un iaht de croazieră, cu vinotecă, piscină, saună și ”animatoare” rusce cu tot! Orice document probant pe această temă face de mii de ori greutatea lui în aur. Fiindcă scandalul ”Orban-Kompromat” a fost declanșat nu pentru a-l decredibiliza pe dl. Orban, ci cu o altă țintă, mult mai înaltă: evoluția a relațiilor dintre dl. Vladimir V. Putin și Preafericitul Kiril Gundiaev.
Se știe, dl. Putin e un actor cu un singur rol: Față-de-Gheață. Asta a fost învățat de KGB acum 50 de ani, asta joacă acum pe scena lumii. Dar... fotografii de la slujba de Învierea Domnului 2022 îl arată ... înduioșat. Nu e o nouă mască, fiindcă nu ar putea juca atât de credibil vreun nou rol. Apropierea dânsului de P.F. Kiril are la bază ceva mai profund. Teama de moarte, cumva? Fiindcă eu nu cred că-l apasă zecile de mii de victime, sau atrocitățile pe care le-a ordonat prin Ucraina: Putin păstrează ”putina” sa simțire pentru sine. Și care ar fi oare această apăsare ce-l doare?
Cumva simte apropierea obștescului sfârșit și asta-l face să aibă trăiri religioase, pe care le poate împărtăși numai unui camarad, precum P.F. Kiril? Despre care se comentează deschis că era în relații cu KGB încă din anii 1970, cu criptonimul ”Drozdov”? Oare pentru a menține relația kaghebist-duhovnicească cu Preafericitul Gundiaev, esențială pentru bunăstarea sa sufletească în acest moment greu, posibil final al biografiei sale, dl. Putin a riscat principala pârghie de care dispune în UE și NATO, compromatul Orban, numai pentru a veni în apărarea ierarhului?
Orice analiză serioasă, chiar și pe date publice, arată că actuala redirecționare riscantă a compromatului ungar e motivată de evoluția relației Putin-Kiril și, dincolo de aceasta, de starea de sănătate a președintelui rus și, implicit, de stabilitatea regimului său. Pentru a afla mai multe pe aceste trei teme, atât serviciile rusești, cât și cele NATO fac presiuni prin învăluire, pe fronturi secundare: poate află ce cărți are în mână adversarul. Ca la poker! Dl. Orban e pus sub presiune de dl. Gahler, iar eu ... sunt pus sub presiune de d-na producător executiv, Laura Pașca. Pare derizoriu, dar atât s-a putut, cu dispozitivul informativ uman pe care-l au: să mă cenzureze pe mine și să arate hâtru cu degetul spre UDMR. Poate merg după fentă și-și realizează Moscova scopul dintotdeauna: învrăjbirea româno – ungară, premisă a înrobirii ambelor popoare.
Mă simt onorat, dar...vă voi dezamăgi, tovarăși cekiști. Nu sunt partizan al învrăjbirii. Mai mult, documentarea mea se bizuiește numai pe surse publice. Și consider că e mai corect așa, decât să invoc taine. Cititorul poate verifica atât sursele, cât și analiza pe care o propun. Deci punând presiune pe mine, nu veți afla ce și cât știe EU Intelligence Unit despre compromatul Orban.
A, și fiindcă tot am ajuns din nou la problema cu compromatul. Dacă lista de întrebări ar fi redactată într-o „formă jurnalistică corectă”, nu ar cuprinde afirmații de genul „se trage concluzia că Viktor Orban, premier în exercițiu al Ungariei, este un agent KGB”. O verificare minimală va confirma că această instituție, KGB al URSS, a fost desființată la 3 decembrie 1991, prin decret prezidențial. Întrucât pe doamna producător executiv nu o pot suspecta de ignorarea documentării minimale, rămâne deschisă ipoteza că dânsa a primit întrebările de la altcineva, câtuși de puțin jurnalist. Vor fi fost redactate în limba maghiară, sau i s-a trimis direct originalul, pe rusește, cu antet SVR? Cine știe, dau încă o bere!