În ciuda tensiunilor dintre ele, Washingtonul și Beijingul au desfășurat o misiune comună care a permis sustragerea de material nuclear din Nigeria. O infi ltrare de mare risc, dat fi ind că zona este controlată de temuții teroriști Boko Haram.
O echipă formată din experți americani, britanici, norvegieni și chinezi, dar și din subcontractori cehi și ruși, a plecat, în octombrie 2018, dintr-o zonă sigură din Ghana, spre Kaduna, în Nigeria. Scopul: scoaterea unei cantități de uraniu îmbogățit dintr-un reactor pentru cercetare științifică. Experții în securitate afirmau că uraniul reprezenta o tentație pentru teroriști.
Statele Unite plănuiau de mult scoaterea materialului nuclear din Nigera. După creșterea influenței teroriștilor Boko Haram în regiune, planurile au devenit de maximă urgență, relatează Defense News.
Material la mare căutare pentru teroriști
La mijlocul anilor 90, Nigeria, cu sprijinul Chinei, a începu să lucreze la ceea ce urma să devină reactorul nr. 1 de cercetare nigerian, situat la Universitatea Ahmadu Bello din Kaduna. Reactorul NIRR-1 este clasat ca un reactor miniatural, conceput pentru „cercetare științifică”, potrivit Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA). Însă el folosește uraniu puternic îmbogățit (HEU), substanță calificată în termeni generali ca „uraniu de calitate militară”. Iar cel nigerian era îmbogățit în procent de peste 90%, deci la mare căutare. Puțin peste un kilogram de HEU nigerian furat nu ar fi fost suficient pentru a crea o ogivă nucleară. Dar destul pentru o grupare teroristă să creeze o „bombă murdară”, adică un dispozitiv exploziv capabil să împrăștie în jur material radioactiv.
Directorul Centrului nigerian pentru cercetare și formare în materie de energie, Yusuf Amin Ahmed, s-a arătat preocupat de menținerea de uraniu de calitate militară în Nigeria. „Nu dorim material tentant pentru teroriști”, a declarat, citat de AIEA. Iar aceste tipuri de reactor constituie o țintă ideală pentru grupările teroriste care caută materiale nucleare, arată experții în nonproliferare.
Din rațiuni de securitate, în 23 octombrie 2018, o operațiune care în mod normal ar fi durat câteva zile urma să se deruleze doar în 24 de ore. La ora 01.30, un avion cargo rusesc An-124 a aterizat în Nigeria. La bord, se afla o echipă de experți dar și un TUK-145/C, un container specific conceput pentru transportarea în siguranță a uraniului nigerian în alt loc. Atât avionul cât și containerul aparțineau societății rusești de cercetare Sosny, specializată în astfel de proceduri de „extragere” din locuri periculoase a uraniului puternic îmbogățit.
În jurul orei 9, echipa a sosit la reactorul nigerian, protejată de o echipă a forțelor speciale americane și de o unitate de elită a armatei nigeriene. La finalul unei zile extenuante, echipa a reușit să extragă materialul nuclear din reactorul care se afla într-o piscină adâncă de șase metri.
Rolul Beijingului într-o operațiune în care nu a plătit nimic
Uraniul nigerian a fost transportat direct în China, unde avionul a aterizat pe 6 decembrie. În ciuda marilor tensiuni dintre China și Rusia, colaborarea dintre ele s-a desfășurat perfect. De subliniat că Beijing-ul nu a participat financiar la realizarea acestei misiuni, care a costat în total 5,5 milioane de dolari. SUA au cotizat cu 4,3 milioane, Regatul Unit cu 900.000 iar Norvegia cu 290.000. Însă, deși China nu a dat nici un cent, rolul ei a fost capital. Operațiunea din Nigeria debuta la scurt timp după ce Donald Trump anunțase retragerea SUA din Tratatul Forțelor Nucleare cu rază medie de acțiune, invocând în mod explicit China. „Atâta timp cât oamenii nu vor reveni la rațiune, noi le vom dezvolta (aceste arme - n.r.). Această situație este o amenințare la adresa cui vreți. Iar asta include și China și Rusia și pe oricine vrea să joace acest joc”, a avertizat Trump.
În zilele în care avionul An-124, cu inspectori americani, agenți de securitate și uraniul nigerian, ateriza pe aeroportul Shijiazhuang, în China, în Canda avea loc arestarea directoarei financiare a gigantului chinez Huawei, la cererea SUA, ceea ce a provocat furia Beijingului.
Mai mult, între China și Statele Unite se desfășoară un crâncen război comercial din luna martie a anului trecut.
Odată ce uraniul a ajuns în China, autoritățile locale au intrat în posesia lui, marcând sfârșitul misiunii din Nigeria. Totuși, soarta uraniului rămâne un mister. Experți americani au recunoscut că SUA nu știu ce va face China cu materialul nuclear, și că ar putea dispune de el în orice mod pe care-l vor considera potrivit. China l-ar putea retrata sau recicla ca material pentru uz civil sau militar.
Însă americanii sunt mulțumiți chiar și în aceste condiții: „extragerea” uraniului de sub nasul teroriștilor a fost o miză mult mai mare.
Siguranța nucleară mai presus de divergențe
Într-o declarație publicată de AIEA, Shen Lixin, director în cadrul China National Nuclear Corporation, a declarat că reușita operațiunii din Nigeria demonstrează „eforturile comune ale guvernelor pentru a preveni proliferarea nucleară”.
Faptul că SUA și China au trecut de divergențe politice pentru a extrage HEU din Nigeria nu trebuie să constituie o surpriză, apreciază observatorii. De regulă, țările care furnizează uraniu partenerilor din întreaga lume colaborează, dacă este cazul recuperării acestui material, în ciuda unor relații politice deteriorate, cum sunt cele dintre SUA și China. Nu mai devreme de 3 ianuarie, Departamentul american de Stat își avertiza cetățenii să dea dovadă de prudență în China, unde guvernul ar putea aresta cetățeni americani. Or, dacă aceasă cooperare sino-americană va continua, în ciuda unor relații tensionate, va reprezenta un test pentru vitorul securității nucleare.