Joi, ONU a lansat un apel record pentru fonduri pentru 2023, în fața nevoilor umanitare în creștere, determinate de conflictul din Ucraina și de efectele schimbărilor climatice, cum ar fi riscul de foamete în Africa. Agențiile umanitare ale Națiunilor Unite vor avea nevoie de 51,5 de miliarde de dolari SUA (49,6 miliarde de euro) anul viitor, nevoile fiind în creștere cu 25%. Aceste fonduri le vor permite să își finanțeze programele pentru a ajuta 230 de milioane dintre cei mai vulnerabili oameni din 68 de țări. " Prin urmare, anul viitor va fi cel mai mare program umanitar" lansat vreodată la nivel global, le-a declarat jurnaliştilor șeful agenției umanitare a ONU, Martin Griffiths.
Totuşi, ONU nu vine în ajutorul tuturor celor care au nevoie. În total, 339 de milioane de oameni din întreaga lume vor avea nevoie de asistență de urgență anul viitor, față de 274 de milioane în 2022. 399 de milioane de persoane..."este o cifră uriaşă şi deprimantă", a afirmat Martin Griffiths. Britanicul a mai subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un "apogeu" în urma pandemiei de Covid-19, nu s-au diminuat, din păcate, de atunci.
"Secetele și inundațiile mortale fac ravagii (...) din Pakistan până în Cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de persoane sunt strămutate în întreaga lume. Și toate acestea, pe lângă devastările pe care pandemia le-a provocat celor mai săraci oameni din lume", a spus Martin Griffiths, care se așteaptă ca 2023 să fie pe aceeaşi linie cu 2022.
Apelul pentru fonduri lansat de ONU prezintă, într-adevăr, o imagine sumbră a situaţiei mondiale. Cel puțin 222 de milioane de oameni din 53 de țări se vor confrunta cu insecuritate alimentară acută până la sfârșitul anului 2022. Patruzeci și cinci de milioane de persoane din 37 de țări sunt expuse riscului de foamete. "Cinci țări se confruntă deja cu ceea ce numim condiții de aproape foamete, unde putem spune că (...) mor oameni din cauza strămutării, a insecurității alimentare, a lipsei de hrană", a explicat Martin Griffiths.
Acestea sunt Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia și Sudanul de Sud, a declarat Jens Laerke, un purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare. Sănătatea publică este, de asemenea, sub presiune în întreaga lume, în special din cauza persistenței Covid-19 și mpox (denumirea dată în această săptămână de Organizația Mondială a Sănătății variolei maimuțelor), reapariției Ebola în Uganda și prezenței multiplelor epidemii de holeră în întreaga lume, în special în Siria și Haiti. Toate acestea pe fondul schimbărilor climatice, care nu fac decât să mărească riscurile și vulnerabilitățile, mai ales în țările sărace. Până la sfârșitul secolului, căldura extremă ar putea ucide la fel de mulți oameni ca cancerul, potrivit ONU.
În 2022, apelul de strângere de fonduri a fost finanțat în proporție de 47%, în timp ce anterior, "înainte de ultimii doi sau trei ani, am fi asigurat 60 până la 65% finanțare la nivel global", a explicat Martin Griffiths. În fapt, generozitatea donatorilor nu face posibilă compensarea creșterii rapide a nevoilor, a adăugat el, spunând că speră că "2023 va fi anul solidarității, după un an 2022 de suferință", notează lefigaro.fr
Potrivit ONU, decalajul de finanțare nu a fost niciodată atât de important și este în prezent de 53%, forțând organizațiile umanitare să facă trista alegere de a viza populațiile care vor beneficia de ajutor. Țara pentru care Națiunile Unite vor avea nevoie de cele mai multe fonduri anul viitor este Afganistanul (4,63 miliarde de dolari), urmată de Siria, Yemen și Ucraina, înaintea Etiopiei în special.
(Traducerea Rador)