După ce reprezentaţii societăţii civile şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi-au declarat public susţinerea agenţiei, şeful ANI, Cătălin Macovei, a precizat că s-a creat un grup de lucru la nivelul Guvernului care să modifice Legea de funcţionare a acesteia în acord cu Constituţia.
Preşedintele ANI Cătălin Macovei a declarat în conferinţa de presă susţinută astăzi că nu poate face foarte multe comentarii întrucât nu există o redactare a deciziei Curţii Constituţionale şi nici nu a apărut în Monitorul Oficial. "Trăim într-un stat de drept şi respectăm toate hotărârile instanţelor. Precizez că la nivelu Guvenului s-a format un grup de lucru ce urmează să analizeze o eventuală modificare a legii de funcţionare a ANI şi punerea în acord cu legea fundamentală", a declarat Macovei. Totodată, vor fi implicate şi comisiile de justiţie a celor două Camere ale Parlamentului şi membri ai societăţii civile.
Guvernul urmează să emită în cel mai scurt timp o ordonanţă de urgenţă care să redea principalele atribuţii Agenţiei de Integritate, după ce capitolele I şi VI din Legea 144/2007 (legea de funcţionare a Agenţiei NationaIe de Integritate) au fost declarate neconstituţionale. Motivarea Curţii n-a fost încă redactată, ea urmând să fie dată publicităţii în perioada următoare.
În opinia preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, şi a secretarului general al Agenţiei, Horia Georgescu, consecinţele deciziei CCR privind ANI se vor resfrânge şi asupra fondurilor europene acordate României şi asupra aderării la spaţiul Schengen.
Reacţie dură şi din partea MJ Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu susţine şi el într-un comunicat de presă să Guvernul va oferi sprijinul necesar Agenţiei pentru a-şi putea desfăşura activitatea.
"Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale a României, urmând să reacţionăm instituţional prin elaborarea unui proiect de act normativ. Asigur Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca această instituţie să continue să îşi desfăşoare activitatea. Este foarte important să înţelegem că buna funcţionare a ANI este esenţială pentru îndeplinirea condiţionalităţilor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Potrivit celui mai recent Raport al Comisiei, dat publicităţii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse. Declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute până în prezent de către ANI şi are avea un potenţial impact negativ asupra mecanismului. Ţin să-i asigur pe partenerii europeni că Ministerul Justiţiei este perfect conştient de angajamentele asumate şi va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. ONG-urile susţin ANI Iniţiativa pentru o Justiţie Curată susţine într-un comunicat de presă că a luat act cu surprindere şi îngrijorare de informaţiile privind declararea ca neconstituţionale a două capitole din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate. "Organizaţiile membre ale IJC considera că o astfel de decizie este un uriaş şi grav pas înapoi în cadrul eforturilor de combatere a corupţiei şi de impunere a unor minime standarde de integritate în spaţiul public. Reamintim că în Raportul intermediar al Comisiei europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a fost evidenţiata activitatea Agenţiei naţionale de Integritate. Decizia Curţii Constiutionale pune sub semnul întrebării investigaţiile desfăşurate de ANI împotriva demnitarilor romani, indiferent de culoarea politică", arată cele 10 organizaţii semnatare. Acestea cer Guvernului să adopte de urgenţă un act normativ care să asigure continuitatea instituţională şi funcţională a Agenţiei Naţionale de Integritate, acesta fiind un element esenţial din perspectiva obligaţiilor asumate de România la momentul aderării la Uniunea Europeană. "Facem apel la toate forţele politice responsabile să susţină acest efort astfel încât ANI să îşi poată îndeplini menirea pentru care a fost creată: aceea de a asigura prevenirea şi combaterea conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate, controlul eficient al declaraţiilor de avere şi creşterea transparenţei în mediul public românesc", au conchis acestea. Organizaţiile semnatare:
- Academia de Advocacy
- Societatea Timişoara
- Grupul pentru Dialog Social
- Centrul Roman de Politici Europene
- Institutul pentru Politici Publice
- Freedom House
- Societatea Academică din România
- SoJust
- Alianţa Civică
- Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei
Controlul averilor, recomandat de UE Controlul averilor şi adoptarea unui mecanism eficient de verificare a declaraţiilor de avere a constituit o recomandare constantă a Uniunii Europene, de-a lungul procesului de aderare a României la UE. Grupul Statelor Anticorupţie al Consiliului Europei (GRECO) a adoptat o poziţie similară. Una dintre recomandările GRECO, ca urmare a evaluării din 2005, se referea la necesitatea îmbunătăţirii mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese. Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia Europeană a instituit, în decembrie 2006, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Una dintre cele patru condiţionalităţi din cadrul MCV se referea la „înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive.” Prin adoptarea Legii nr. 144/2007, România a pus bazele unei instituţii specializate în verificarea averilor, conflictelor de interese şi respectării regimului incompatibilităţilor. Obligativitatea declarării averilor exista încă din anul 1996 si ca declaraţiile de avere au devenit documente publice încă din 2003, dar mecanismele de control erau greu de utilizat. Evaluarea Comisiei Europene Potrivit celui mai recent Raport al Comisie, dat publicităţii în martie 2010, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele au fost extinse. “Rezultatele încurajatoare ale Agenției Naționale de Integritate (ANI) au continuat în a doua jumătate a anului 2009”, se afirmă în Raport. Aspecte pozitive menţionate în raport: 1. Progrese în activitatea operaţională a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI):
- Confirmarea de către instanţe a deciziilor ANI privind averile nejustificate în 2 cazuri, dispunându-se confiscarea;
- Numărul semnificativ de sesizări ale parchetelor în vederea efectuării urmăririi penale;
- Numărul semnificativ de sesizări ale autorităţilor competente în materie disciplinară;
- Prezenţa în instanţă a ANI, pentru apărarea constatărilor de incompatibilităţi şi conflicte de interese.
2. Progrese în consolidarea capacităţii administrative a ANI:
- Agenţia funcţionează cu personal suficient;
- Agenţia va deveni pe deplin operaţională în momentul implementării sistemului IT, ce va permite verificarea declaraţiilor de avere şi de interese;
- Toate declaraţiile de avere şi de interese primite în 2009 sunt accesibile pe portalul existent pe site-ul Agenţiei;
- Activitatea Agenţiei este guvernată de principiul transparenţei: comunicate de presă, publicarea stadiului dosarelor aflate în procedură contencioasă, precum şi a stadiului acţiunilor disciplinare;
- Cooperarea cu societatea civilă (două ONG-uri), în vederea dezvoltării laturii preventive a activităţii Agenţiei;
Recomandările noastre
