Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a publicat un studiu despre ONG-urile din țară, numit „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”.
Fondurile la dispoziția ONG-urilor reprezintă aproximativ 1,51% din PIB
Veniturile totale obținute de ONG-uri au fost de peste 21 miliarde de lei la finalul anului 2022.
Această sumă reprezintă aproximativ 1,51% din Produsul Intern Brut al României.
Suma este în ușoară scădere față de 2015 (1,59%), potrivit studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
ONG-urile obțin venituri din finanțări publice și private, donații sau sponsorizări
Aproximativ 11% dintre organizații înregistrează venituri din activități economice. Acestea acoperă până la 18% din totalul veniturilor la nivel de sector. Cele mai frecvente trei surse de venit în 2023 au fost:
- direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit,
- veniturile din sponsorizare,
- donațiile individuale.
În acest context, 2,4 milioane de persoane au solicitat direcționarea a 375 milioane de lei prin intermediul mecanismului 3,5%, de această sumă beneficiind 30.200 de organizații. De asemenea, 88.544 de companii (comparativ cu 34.811 în 2015) au sponsorizat domeniul cu 2.468 milioane de lei.
Veniturile sunt în creștere față de 2020-2021, dar în scădere comparativ cu 2019
Față de anul 2015, veniturile ONG-urilor au fost de aproape două ori mai mari. În jur de 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizațiilor (54%) au înregistrat fie venituri mai mici 40.000 de lei, fie sub 200.000 de lei. Doar 20% dintre organizațiile care au depus bilanț contabil în 2022 au realizat venituri de peste 200.000 de lei.
De asemenea, 78% dintre respondenți au declarat că au fost nevoiți în ultimii trei ani să selecteze beneficiarii programelor din cauza lipsei resurselor necesare. Problemele legate de precaritate sau insuficiență a resurselor au fost accentuate, în ultimii ani, de amenințări globale, printre care cele mai importante sunt pandemia Covid-19 și recesiunea economică:
„Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuție semnificativă pentru creșterea sectorului ONG au fost restricționate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi și mai vizibilă. Mai exact, redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii și asimilate salariilor (eliminate și veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a declarat Ștefania Andersen, director operațional FDSC.
ONG-urile, un domeniu în care cei mai mulți angajați sunt femei
Cei mai mulți angajați din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani. Femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) – sondaj parte a studiului Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile despre sectorul neguvernamental. De asemenea, majoritatea angajaților au studii universitare de masterat sau doctorat. 39% din angajați și voluntari resimt un grad moderat de burnout.
Conform studiului „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, peste 80% dintre angajații din sector sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor. Peste 60% sunt mulțumiți de veniturile lor, conform Barometrului Membrilor, Angajaților și Voluntarilor ONG 2023 (BMO 2023) – sondaj care, de asemenea, face parte din studiul FDSC.
Peste 70% dintre participanți ar vrea să-și petreacă restul carierei în cadrul organizației în care își desfășoară activitatea.
Salariu mai mic la angajații din ONG comparativ cu salariul mediu net lunar
Comparând cu datele INS pentru 1994-2022, reiese că între 2006-2012 salariile din ONG-uri s-au plasat peste mediile naționale, dar creșterea economică a condus la salarii medii practic egale cu media națională în 2013, mai mici în 2014-2015, iar începând cu 2016 salariile din ONG-uri au fost cu ⅙ – ⅕ mai mici decât salariul mediu national net.
Diferențele dintre domenii nu sunt foarte mari, dar sunt trei care raportează sistematic salarii mai mici: sport, social/caritabil, cultură/artă.
Aproximativ 27% dintre respondenți lucrează 40 de ore/ săptămână. 54% mai puțin de 40 de ore. Peste 50% dintre angajații din sector au două sau mai multe locuri de muncă având în vedere specificul activităților desfășurate și faptul că majoritatea organizațiilor lucrează pe bază de proiecte.
În jurul a 60% dintre angajați spun că lucrează și în afara sectorului ONG și având multe ore lucrate zilnic/ săptămânal și salarii mici, angajații din ONG-uri sunt predispuși epuizării. De altfel, 46% dintre angajați au afimat că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare și 39% resimt un grad moderat de burnout. Participarea cetațenilor: 1 din 3 români interacționează cu un ONG.
Participarea în asociații în România a crescut de aproximativ 2,5 ori în ultimii 30 de ani
Valoarea estimată pentru anul 1993 este de 13%, iar astăzi în jurul a 30% din populația României participă în asociații. De asemenea, a crescut interacțiunea dintre organizațiile neguvernamentale și populație, arată datele din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2023 (BOSC 2023) – sondaj parte a studiului FDSC si care evaluează atitudinile populației României despre sectorul ONG. De exemplu, anul trecut procentul cetățenilor care au beneficiat de serviciile unui ONG a fost dublu față 2016.
De asemenea, 24% din populație a făcut cel puțin o donație către ONG-uri (față de 21% în 2016), cei mai activi donatori fiind cei între 18-49 ani și cu studii superioare, conform BOSC 2023.