EXCLUSIV. Avocatul Tom Devine conduce de 30 de ani instituţia care demască neregulile din administraţia publică americană.
Instituţia Whistleblower funcţionează în Statele Unite ale Americii de peste 30 de ani şi are scopul de a demasca neregulile din administraţia publică: cazuri de corupţie şi de încălcare a drepturilor omului. Totul, cu ajutorul unor persoane din interiorul instituţiilor guvernamentale, locale şi private „Whistleblower” n-are echivalent direct în limba română; ar putea însemna „avertizor”.
„Pentagon Papers”
Semnalarea cazurilor de corupţie poate fi făcută fie prin intermediul mass-media, fie direct la autorităţile care se ocupă cu investigarea criminalităţii în diverse domenii.
"Un whistleblower e un cetăţean care luptă pentru binele public. Pot fi periculoşi pentru cei care deţin puterea. Reprezintă deja o instituţie de care se ţine seama, avem legi, statut şi regulamente de funcţionare şi de protecţie a lor”, spune avocatul Tom Devine, directorul juridic al Government Accountability Project (GAP), instituţie înfiinţată în urmă cu peste 30 de ani.
Discuţia cu Tom Devine s-a desfăşurat la sediul GAP din Washington DC. Avocatul, absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Georgetown, ne zâmbeşte larg şi începe să ne povestească aventura „Whistleblower”.
„GAP s-a înfiinţat imediat după răsunătorul scandal «Pentagon Papers », generat de Daniel Ellsberg, un angajat al Pentagonului care, în 1971, a demascat în «The New York Times» mai multe documente despre Vietnam, a expus minciunile Departamentului Apărării despre începutul războiului din Vietnam, a schimbat de fapt cursul istoriei pentru că au urmat proteste de stradă, scandaluri politice şi procese”.
Percepuţi ca eroi
Din 1979, Tom Devine a ajutat peste 5.000 de „avertizori”, pe care i-a consiliat sau i-a reprezentat în instanţă după ce au prezentat probe solide. „Şi asta pentru că cei care au avut curajul să dezvăluie neregulile din interiorul instituţiilor publice au fost daţi afară din serviciu, au fost priviţi ca nebuni şi trădători, dar în destule cazuri populaţia i-a perceput ca pe nişte eroi ”, spune râzând avocatul american.
Devine recunoaşte că, în aceşti 30 de ani, a avut şi trei situaţii când „avertizorii” au minţit, încercând, în realitate, să creeze o perdea de fum pentru a distrage atenţia de la propria lor conduită. Datorită dezvăluirilor de răsunet care au umplut paginile ziarelor şi au dus la decizii majore, în ultimii ani s-a observat o schimbare de mentalitate a cetăţenilor americani vizavi de whistlebloweri.
„Când, în campania electorală din 2006, alegătorii au cerut în proporţie de 81% stoparea cheltuielilor guvernamentale ilegale, iar în proporţie de 79% au solicitat stoparea războiului din Irak, asigurări de sănătate şi drepturi mai multe pentru whistlebloweri, atunci ne-am dat seama că vremurile s-au schimbat. Printre primele acte pe care le-a semnat preşedintele Barack Obama a fost cel privind protecţia whisleblowerilor”, explică Tom Devine.
„Nimic nu e mai important decât adevărul”
De-a lungul timpului, în SUA au apărut şi alte organizaţii care se ocupă de protejarea şi susţinerea avertizorilor, cele mai multe fiind înfiinţate de avocaţi care au colaborat cu Tom Devine.
„Ne-am schimbat şi noi, ne-am dat seama că nu putem acţiona singuri şi că sincronizarea e foarte importantă. Am organizat conferinţe de presă, i-am adus pe whistlebloweri în faţa jurnaliştilor şi rezultatele au fost fascinante. I-am sfătuit cum să ne contacteze, unde pot găsi protecţie, am organizat cursuri de instruire”, afirmă Tom Devine.
El adaugă că instituţia „Whistleblower” este funcţională şi în ţări precum Canada, Marea Britanie, Australia, Africa de Sud şi Noua Zeelandă. După părerea avocatului, într-o societate liberă, „nimic nu e mai important decât adevărul şi orice cetăţean american ştie că are libertatea de a protesta şi de a atenţiona”.
De altfel, Tom Devine a fost recompensat cu The Fund for Constitutional Government’s Defender of the Constitution Awar pentru activitatea sa în cadrul instituţiei „Whistleblower”.
ROMÂNIA
Avertizorul de integritate trebuie să-şi dezvăluie identitatea
În România, persoanele din instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii sunt denumite avertizori de integritate, potrivit Legii 571/2004. Legea a fost promovată la pachet cu modificarea Legii anticorupţie, în vederea aderării la UE. “Iniţial, avertizorii de integritate erau înţeleşi greşit, daţi ca exemplu greşit. Uşor, uşor începe să se corecteze percepţia asupra lor”, spune Victor Alistari, directorul Transparency International România.
Rolul avertizorului de integritate este acela de a realiza „o deschidere a sistemului faţă de public, prin înfrângerea legii tăcerii”, potrivit „Ghidului privind protecţia avertizorilor de integirtate”, realizat de Transparency International România, Asociaţia Română pentru Transparenţă şi Programul pentru Protecţia Avertizorilor. Conform legii, persoana care vrea să facă o sesizare trebuie să-şi dezvăluie identitatea. “
Altfel, nu poate fi avertizor de integritate, rămâne o sursă internă aşa cum s-a întâmplat în cazul Monica Iacob Ridzi când persoana, speriată de eventuale represalii, a predat probele unui ziarist”, explică Victor Alistar. Sesizarea poate fi făcută şefilor ierarhici, comisiilor de disciplină, comisiilor parlamentare, organizaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, mass-media, organizaţiilor nonguvernamentale sau organelor judiciare.
Deşi avertizorii ar trebui protejaţi, de cele mai multe ori sunt persecutaţi, 90% dintre ei adesându-se organelor judiciare. „Directorul de cabinet al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi un inspector au sesizat nereguli din instituţie, s-a declanşat controlul Consiliul Naţional de Integritate. După un an şi jumătate cazul a fost muşamalizat, cei doi au fost daţi afară şi au câştigat apoi în instanţă. Din păcate nimeni nu mai urmăreşte ce se întâmplă până la capăt în asemenea cazuri”, conchide Victor Alistari.
