O mare parte a omenirii se confruntă cu perspectiva unei crize alimentare de proporții. Pe de-o parte, scăderea producției de orez, iar pe de altă parte creșterea prețurilor la aceste cereale vor avea consecințe pentru mai bine de 3,5 miliarde de oameni. Situația va fi foarte gravă în special în zona Asia Pacifici, unde orezul reprezintă principalul aliment în dietă. Peste 90% din priducția mondială de orez se consumă în aceste zone.
Producția de orez, unul dintre produsele de bază în alimentație, pentru 3,5 miliarde de oameni a înregistrat o scădere dramatică. Cantitățile sunt mai mici decât în trecut, din China în SUA şi în Uniunea Europeană. În acest an, specialiștii estimează că piața globală de orez va înregistra cel mai mare deficit din ultimele două decenii, potrivit Fitch Solutions. Iar acest lucru va duce la o creștere a prețurilor, relatează CNBC, în condițiile în care orezul este una dintre cele mai cultivate cereale din lume. Specialiștii estimează o criză alimentară pe termen scurt.
„La nivel global, impactul cel mai evident al deficitului global de orez a fost şi este încă cel mai ridicat preţ al orezului din ultimul deceniu”, a declarat Charles Hart, analistul de mărfuri de la Fitch Solutions.
Preţul orezului a fost în medie de 17,30 USD per cwt (50,8 kg) în 2023 şi va scădea doar la 14,50 USD per cwt în 2024, potrivit unui raport al Fitch Solutions Country Risk & Industry Research din 4 aprilie. Este de așteptat ca prețul la orez să se mențină la nivelul maximelor actuale, până în 2024 când se va ști cum va arăta viitoarea producție.
„Având în vedere că orezul este produsul alimentar de bază pe mai multe pieţe din Asia, preţurile sunt un factor determinant major al inflaţiei preţurilor alimentelor şi al securităţii alimentare, în special pentru cele mai sărace gospodării”, a spus Hart.
Deficitul global pentru anul 2022 /2023 ar urma să ajungă la 8,7 milioane de tone, prognozează raportul întocmit de experți. Acesta ar fi cel mai mare deificit global de orez, raportat la anul agricol 2003 /2004, când pieţele globale de orez au generat un deficit de 18,6 milioane de tone, conform expertului citat mai sus.
Situația meteo nefavorabilă a afectat producția
Producția de orez s-a redus ca urmare a războiului din Ucraina, dat fiind că agricultorii nu au mai reușit să-și însămânțeze terenurile, De asemenea, vremea nefavorabilă din Pakistan și China au afectat negativ culturile în cele două state mari producătoare. Astfel, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, mari suprafețe de teren agricol din China, cel mai mare producător de orez din lume, au fost afectate de ploi abundente şi inundații.
Precipitaţiile acumulate în Guangxi şi în provincia Guangdong, principalele centre ale culturii de orez, au fost pe locul al doilea ca amploare, raportat la ultimii 20 de ani, potrivit companiei de analiză agricolă Gro Intelligence.
În mod similar, Pakistanul, unde se realizează 7,6% din comerţul global cu orez, a înregistrat o scădere a producţiei cu 31% de la an la an. Cauzele au fost naturale, respectiv inundaţiile severe de anul trecut, conform informațiilor furnizate de Departamentul Agriculturii din SUA (USDA). Specialiștii americani au catalogat situația chiar mai rea decât s-a anticipat inițial.
Deficitul se datorează parţial „deteriorării anuale a recoltei din China continentală, cauzată de căldură intensă şi secetă, precum şi de impactul inundaţiilor severe din Pakistan”, a subliniat Hart.
Războiul a influențat prețurile
Orezul este o cultură vulnerabilă şi are cea mai mare probabilitate de pierdere simultană a recoltei în timpul unui eveniment de tip El Nino, potrivit unui studiu ştiinţific. Acesta a devenit o alternativă din ce în ce mai atractivă după creşterea preţului la alte cereale majore, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, în februarie 2022. Iar înlocuirea altor cereale cu orezul, a dus la o creștere a cererii pe piața mondială și, implicit, a prețurilor.
Scăderea producţiei în alte regiuni, precum SUA şi UE, a contribuit la deficit, a declarat Oscar Tjakra, analist senior la banca mondială pentru alimente şi agricultură Rabobank.
„Situaţia deficitului global de producţie de orez va creşte costul importului de orez pentru importatorii importanţi de orez precum Indonezia, Filipine, Malaezia şi ţările africane în 2023”, a spus Tjakra.
Multe state își reduc stocurile interne
Multe state vor fi nevoite să-și reducă stocurile interne pentru a face față unei eventuale crize alimentare, este de părere Kelly Goughary, analist senior de cercetare la Gro Intelligence. Potrivit acesteia, ţările cele mai afectate vor fi cele care suferă deja de o inflaţie ridicată a preţurilor alimentelor, cum ar fi Pakistan, Turcia, Siria şi unele ţări africane.
„Piaţa globală de export de orez, care este de obicei mai strânsă decât cea a celorlalte cereale majore... a fost afectată de restricţiile la export ale Indiei”, a spus Hart.
India a interzis exporturile de orez spart în septembrie, o mişcare despre care Hart a spus că a fost „un factor major de creștere a prețurilor.
Viitorul sună optimist, dacă vremea va permite
Viitorul sună optimist, însă, conform Fitch Solutions care estimează că piaţa globală de orez va reveni la „o poziţie aproape echilibrată în 2023 /24”. Acest lucru ar putea duce la o scădere a contractelor futures pentru orez sub nivelul din 2022. Acestea vor rămâne, totuși, ridicate, „cu mai mult de o treime peste valoarea medie ante-Covid (2015-2019), parţial pe măsură ce stocurile sunt reaprovizionate după o perioadă de retrageri extinse”.
„Credem că piaţa orezului va reveni la surplus în 2024/25 şi apoi va continua să se relaxeze pe termen mediu”, estimează specialiștii.
Astfel, aceștia cred că preţurile ar putea scădea cu aproape 10%, până la 15,50 USD per cwt în 2024.
„Producţia globală de orez va înregistra o revenire solidă în 2023/24, cu o creştere anuală de 2,5%”, prognozează raportul Fitch, bazându-se pe India, un „motor principal” al producţiei globale de orez în următorii cinci ani.
Cu toate acestea, în ciuda estimărilor pozitive pentru următorii ani, producţia de orez rămâne la cheremul condiţiilor meteorologice.