Preşedintele Traian Băsescu a precizat, azi, că toate intervenţiile din cadrul lucrărilor Consiliului European de iarnă au fost împotriva poziţiei Olandei de a se opune aderării României la spaţiul Schengen.
"Toate intervenţiile au fost împotriva poziţiei Olandei. Ăsta este un abuz al Olandei. România are Albiţa, un punct de frontieră. Olanda are Rotterdam. Îmi pare rău, nu Albiţa este poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului a drogurilor de contrabandă şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, România continuă să lupte cu prostituţia, nu România a legalizat consumul de droguri, România luptă aşa cum poate ea", a declarat preşedintele Băsescu, la Bruxelles. Presiuni de la Bruxelles Olanda este presată de partenerii săi din Uniunea Europeană să accepte aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, transmite Agerpres. "Reamintind discuţiile sale din iunie şi octombrie 2011, Consiliul European ia notă că toate condiţiile juridice au fost îndeplinite pentru a fi luată o decizie privind aderarea Bulgariei şi României. El cere Consiliului (Justiţie şi Afaceri Interne - n.red.) să adopte această decizie cât mai curând posibil. Dacă este necesar, Consiliul European va reveni la această chestiune la reuniunea sa din martie 2012'', se menţionează în concluziile Consiliului European de iarnă, încheiat azi.
Guvernul olandez este singurul care mai blochează aderarea României şi Bulgariei la Schengen, după ce Finlanda a luat decizia de a renunţa la rezervele sale în această chestiune.
Olanda îşi explică poziţia prin rezultatele insuficiente obţinute de Bucureşti şi de Sofia în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Pentru lărgirea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie în unanimă a celor 25 de state membre. Şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a afirmat săptămâna trecută, la finalul reuniunii Consiliului de Afaceri Externe de la Bruxelles, că România speră în obţinerea unui consens pentru aderarea în două etape la Spaţiul Schengen. Presa olandeză a avut dreptate Înaintea începerii summitului de la Bruxelles, presa olandeză a anticipat această situaţie, cotidianul "De Telegraaf" publicând un material în care preciza că Olanda va fi supusă unei presiuni să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Comisia Europeană propune ca România şi Bulgaria să adere în două etape, mai întâi cu frontierele lor aeriene şi maritime, iar apoi şi cu cele terestre, nota publicaţia amintită. Ce spune acordul de coaliţie cu extremistul Wilders Executivul olandez "va pleda pentru includerea a două rapoarte bianuale privind corupţia şi reforma justiţiei în România şi Bulgaria în evaluarea pentru aderarea la Schengen a acestor două state", se arată în acordul de coaliţie încheiat, în 2010, între liberalii şi creştin-democraţii olandezi.
Dacă rapoartele vor arăta că nu sunt îndeplinite "criteriile stricte, Olanda nu va susţine aderarea deplină a României şi Bulgariei la Schengen şi eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE, iar România şi Bulgaria nu vor fi primite în Schengen", se mai arată în documentul publicat pe site-ul guvernului olandez. Aceste fraze apar şi în acordul de susţinere parlamentară încheiat de liberali şi creştindemocraţi cu formaţiunea extremistului Geert Wilders. CITIŢI ŞI:
- Finlanda dă speranţe României pentru aderarea la Schengen
- Propunere: România şi Bulgaria, în Schengen în două etape: martie şi iulie 2012
- România ar putea adera gradual la Schengen, în 2012