Invitatii EVZ
Ministrul Justiției din Olanda ascunde infracțiunile grave comise de imigranți. Iată cum se prezintă corect din punct de vedere politic un raport care arată unde duce multiculturalismul!
Minciuna are picioare scurte! A simțit-o pe pielea lui ministrul Justiției și Siguranței din Olanda, care a fost prins încercând să ascundă infracțiunile grave săvărșite de imigranți (inclusiv de viol și abuz asupra copiilor), atunci când a prezentat un raport cu privire la încălcarea legii în 2018. Nu mai puțin de o mie de astfel de cazuri au fost trecute la capitolul alte infracțiuni, după o metodă deja patentată de poliția germană.
Cum subalternul premierului Rutte (prim-ministru care a amenințat țările din Estul Europei că Occidentul le va închide granițele dacă refuză să primească imigranți) nu e la prima abatere, adică a mai ajustat rapoartele în așa fel încât să obțină rezultate corecte din punct de vedere politic, ziarul olandez De Telegraaf a verificat datele la Poliție. Ce a aflat? Că la capitolul “alte infracțiuni”, ministrul trecuse ca „din greșeală” 79 de infracțiuni sexuale (de la agresiuni sexuale, la abuzuri sexuale la copii, la viol și posesie de pornografie infantilă). Despre alte 31 de cazuri, poliția spune că a fost vorba de crime cu premeditare sau omoruri. În alte cinci dosare era vorba de răpiri sau luări de ostatici, iar în patru de trafic de carne vie. Prins cu mâța în sac, ministrul Ferdinand Grapperhaus a dat vina pe poliție, trimițându-și purtătorul de cuvânt să spună că oamenii legii nu i-au dat suficiente date.
În total, poliția a înregistrat 4600 de infracțiuni săvârșite de solicitanții de azil în 2018, cele mai multe dosare au fost deschise pentru furt din buzunare, abuz fizic și amenințări. Foarte interesant este că făptașii, în majoritatea lor, provin din așa-numitele „țări sigure” (în care nu este război și unde cei cărora li s-a refuzat azilul în Europa nu au de înfruntat niciun pericol dacă se întorc), precum Algeria, Maroc și Tunisia. Deși există puține șanse ca acești oameni să primească un permis de a rămâne în Olanda, ei sunt foarte greu de expulzat. Acest proces de expulzare este pe cât de lent, pe atât e dificil. Din 45 de cazuri, în 2018, în care s-a decis expulzarea unui solicitant de azil respins de autorități, doar în 5 cazuri s-a reușit acest lucru. Iar repatrierile forțate s-ar putea opri de tot în scurt timp. Semnalul a fost dat chiar de Curtea Europeană de Justiție. CEJ a pronunțat deja o serie de hotărâri care resping expulzarea imigranților (chiar dacă aceștia au fost fie condamnați pentru crime, fie sunt considerați o amenințare la adresa securității statului în care se află), dacă aceștia riscă tortura în țările lor de origine.
Recomandările noastre
