Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile mai și iunie. Riscurile la adresa acestuia ar putea să fie reamplificate în contextul unui dezechilibru extern în accentuare și ale incertitudinii asociate consolidării bugetare.
În ciuda menținerii stabile a cursului schimb leu/euro, riscurile la adresa acestuia nu au dispărut. Ele ar putea să se reamplifice în condițiile unui dezechilibru extern în accentuare și ale pericolului asociat consolidării bugetare. De asemenea, există și perspectiva politicilor monetare ale Fed și BCE , potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 6 iulie 2022, informează Agerpres.
"Cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și în lunile mai și iunie, comportament cu implicații favorabile asupra inflației și încrederii în moneda națională. Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice și să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare și la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât și la perspectiva politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și la diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria", se arată în documentul publicat luni, 18 iulie.
Ce a evidențiat Consiliul BNR
În discuțiile referitoare la condițiile financiare, membrii Consiliului au subliniat creșterea rapidă din perioada recentă a principalelor cotații ale pieței monetare interbancare. Majorările se află sub impactul pasului mărit de creșterea ratei dobânzii de politică monetară din luna mai și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață. În plus, contribuie la majorare și fondul așteptărilor privind creșterea ratei dobânzii-cheie, potențate de mesajele BNR și de deciziile băncilor centrale din regiune.
De asemenea, s-a arătat că randamentele titlurilor de stat și-au accentuat, la rândul lor, traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadențele scurte și medii. Inclusiv, în contextul unui scurt episod de sell-off pe piețele de obligațiuni care au fost antrenate de expectațiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, precum și în condițiile deteriorării mai pronunțate a sentimentului investitorilor financiari față de regiune.
Situația ratei dobânzii la creditele noi
Sub influența acestor evoluții, precum și ca urmare a majorării mai consistente a IRCC în debutul trimestrului II, rata medie a dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen și-au accelerat considerabil ascensiunea în lunile aprilie și mai. Majorarea a fost sensibil mai pronunțată în cazul celei din urmă. Ea a reflectat inclusiv majorările de pe segmentul populației. Astfel încât, ecartul dintre cele două categorii de rate medii ale dobânzii a atins în luna mai un minim istoric, au sesizat unii membri ai Consiliului.
În același timp, membrii Consiliului au observat că procesul de creditare a rămas intens în primele două luni ale trimestrului II, inclusiv pe fondul sporirii necesarului de finanțare a activității curente a firmelor, în actualul context. Prin urmare, dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească, ajungând la 16,5% în luna mai. În condițiile în care, menținerea relativ constantă a variației deosebit de înalte a componentei în lei, a fost însoțită de o nouă accelerare a creșterii creditului în valută.
Similar lunilor precedente, plusul de dinamică a fost adus aproape integral de împrumuturile societăților nefinanciare, dar cu aportul ambelor componente, de această dată. Pe ansamblu, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut constantă, la 72,7%.
Scăderi de dinamică șa masa monetară
Totuși, masa monetară a înregistrat noi scăderi de dinamică anuală în acest interval. Ele au fost însoțite de mutații structurale evidente, mai cu seamă în luna mai, care s-ar putea consolida în viitorul apropiat. Acest lucru a fost remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
Potrivit opiniilor exprimate, aceste evoluții au ca explicații relocări de portofolii ale populației înspre titluri de stat, asociate cu realocări ale deținerilor de lichiditate ale populației și firmelor către depozite la termen în lei, dar și probabila manifestare temporară a unei cereri de consum anterior reprimată, mai ales în cazul serviciilor de turism extern, se arată în minuta BNR.