După introducerea legii privind privind „securitatea națională”, Beijingul și-a înăsprit controlul asupra Hong Kongului, anunțând amânarea alegerilor legislative, sub pretextul reluării pandemiei Covid-19.
A devenit o trăsătură caracteristică a politicii omului forte de la Beijing, președintele Xi Jinping: de la represiunea societății civile, la internarea masivă a minorității uigure, via epurări masive sub masca anticorupției, șeful Partidului-Stat chinez lovește întotdeauna mai greu decât se așteaptă cineva.
Represiunile continue din Hong Kong nu fac excepție.
Implacabil, metodic, brutal, Beijingul își consolidează stăpânirea pe fostul teritoriu britanic, țintind ultimele vestigii ale democrației care l-au caracterizat.
Amânarea cu un an, vineri, a alegerilor legislative care urmau să aibă loc în septembrie, apare ca un pas suplimentar în această tendință.
Schimbarea s-a întâmplat în urmă cu o lună, odată cu introducerea așa-numitei legi „securitate națională”.
Prin criminalizarea atacurilor asupra puterii sale, Beijingul a transpus ceea ce suportă disidenții în China continentală: poliție politică, acțiuni juridice arbitrare, justiție sub comanda partidului, etc.
După luni întregi de proteste ale tinerilor care s-au agățat cu disperare de libertățile de care se bucurau până atunci, această lege anunța deja sfârșitul unei ere.
Încă nu se știa cum intenționează Beijingul să utilizeze aceste noi puteri. Regimul ar fi putut să se mulțumească cu atingerea unui prim obiectiv prin semănarea fricii, dar a ales să folosească această lege cu cel mai mare zel, la doar câteva săptămâni după adoptarea ei.
Miercuri, textul legii , care prevede pedepse cu închisoarea pe viață și transferul în China continentală în anumite cazuri nedefinite, a fost invocat împotriva a patru studenți cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani, arestați pentru că au organizat un forum pe Internet.
A doua zi, executivul local a descalificat douăsprezece candidați la următoarele alegeri legislative, precizând că oricine nu respectă noua lege liberticidă sau a planificat să-și folosească dreptul de veto ca deputat pentru a face presiune asupra guvernului nu este „demn” de mandatul său.
Cu alte cuvinte, Consiliul legislativ al orașului există doar pe hârtie.
În cele din urmă, vineri, autoritățile au anunțat amânarea alegerilor legislative, pretextând revenirea reluarea pandemiei Covid-19.
Motivul nu păcălește pe nimeni. Beijingul s-a temut că oamenii din Hong Kong își vor exprima furia la urne, așa cum au făcut-o pe străzi sau la alegerile locale din noiembrie 2019.
China nici măcar nu se mai obosește să dea iluzii în legătură cu respectarea Legii fundamentale și a principiului „o singură țară, două sisteme”, stabilit în 1997, când teritoriul Hong Kong a fost retrocedat de Marea Britanie Chinei, un principiu care garanta o autonomie largă , în special în materie de justiție.
Pe lângă anularea tratatelor de extrădare și interdicția anumitor exporturi sensibile, presiunea internațională asupra Chinei a fost slabă.
Amânarea alegerilor din Hong Kong intervine mănușă pentru China, după declarațiile lui Donald Trump care cerea amânarea alegerilor prezidențiale americane, invocând posibile fraude.
Dintr-o lovitură, criticii situației din Hong Kong își pot pierde toată credibilitatea, în condițiile în care însuși președintele Statelor Unite este tentat să modifice calendarul electoral în funcție de propriile interese.
În ceea ce-i privește, europenii nu ascund faptul că expresia dezaprobării nu ar trebui să afecteze în niciun fel relația comercială cu China, care rămâne prioritară.
În acest context, președintele Xi Jinping poate continua să utilizeze metoda forței în deplină impunitate.