ANALIZA. Preşedintele SUA e părăsit de specialişti într-un moment în care starea precară a economiei poate înclina balanţa la alegerile parţiale din noiembrie.

Principalul consilier pe probleme economice al preşedintelui american Barack Obama, Larry Summers, va părăsi administraţia democrată la sfârşitul acestui an, fiind cel de-al treilea apropiat al liderului de la Casa Albă care îşi anunţă retragerea în decurs de doar trei luni.

O decizie similară a fost luată în iulie de Peter Orszag, director de buget în cabinetul preşedintelui, urmată, la începutul acestei luni, de retragerea din funcţia de preşedinte al grupului de consilieri economici prezidenţiali al Christinei Romer. Herbert Allison, oficial de rang înalt al Trezoreriei americane, şi-a anunţat, ieri, de asemenea, demisia.

Anunţul lui Summers vine într-un moment în care problemele economice cu care se confruntă Statele Unite ţin capul agendei electorale înaintea alegerilor parţiale din noiembrie şi alimentează mişcarea de protest Tea Party faţă de politicile promovate de administraţia Obama.

Situaţia pare să devină din ce în ce mai tensionată pentru liderul american, în condiţiile în care voci din anturajul său susţin că şi Rahm Emanuel, şeful de cabinet de la Casa Albă, ar putea părăsi echipa la scurt timp după alegerile din noiembrie, scrie cotidianul britanic "The Daily Telegraph".

Acesta s-ar fi săturat de ceea ce sursele citate numesc "idealismul" manifestat în anturajul preşedintelui. Ziarul britanic avansează şi posibilitatea ca Rahm Emanuel să candideze pentru funcţia de primar al oraşului Chicago, locul său de baştină şi al preşedintelui Obama.

Economia americană, creştere sub aşteptări

Scrutinul de peste aproape şase săptămâni, când americanii vor veni la urne pentru a-i alege pe toţi membrii Camerei Reprezentanţilor şi o treime dintre senatori, este unul crucial pentru administraţia democrată, în spatele căreia se află o majoritate firavă în actualul Congres.

Campania electorală va fi dominată de dezbateri pe teme economice, scrie BBC, în condiţiile în care rata şomajului a atins în Statele Unite zece procente. Deşi recesiunea s-a încheiat în iunie 2009, relansarea economică trenează, creşterea fiind de doar 1,6 la sută în cel de-al doilea trimestru al lui 2010.

Trezoreria americană (Fed) a lăsat, marţi, să se înţeleagă faptul că este dispusă să pompeze alte fonduri pentru a revitaliza economia.

"Fed va continua să monitorizeze perspectivele economice şi evoluţiile financiare, fiind pregătită să acorde sprijin suplimentar dacă este necesar pentru a susţine recuperarea economiei", se arată în comunicatul instituţiei. Consumul rămâne scăzut din cauza şomajului ridicat, ritmului redus de majorare a veniturilor, averii în declin a populaţiei şi accesului mai dificil la credite, a conchis instituţia.

Abordare precaută

Deşi Obama a propus luna aceasta noi măsuri de stimulare a creşterii economice, în valoare de 180 de miliarde de dolari, republicanii se tem că acestea vor avea un impact negativ asupra deficitului bugetar apreciat deja la 1,4 trilioane de dolari.

Mulţi economişti au recomandat administraţiei democrate să abordeze cu precauţie orice nou plan de stimulare a economiei înainte ca o comisie formată din membri ai Congresului şi experţi să se pronunţe la începutul lunii decembrie asupra măsurilor adecvate de reducere a deficitului public, scrie Reuters.

Dar anticipata victorie a republicanilor în alegerile din noiembrie va restrânge drastic spaţiul de manevră al preşedintelui Obama în domeniul economic.

CONFLICT INTERN Strategia pentru Afganistan, mărul discordiei la Casa Albă

Dan Stancu

Eficacitatea strategiei SUA în Afganistan este pusă la îndoială chiar de consilierul prezidenţial Douglas Lute şi de reprezentantul special pentru Afganistan şi Pakistan, Richard Holbrooke, potrivit celebrului jurnalist american Bob Woodward. În cea mai recentă carte a sa, "Războaiele lui Obama", Woodward dezvăluie că strategia a generat polemici ample, în ultimele 20 de luni, între principalii membri ai echipei liderului de la Casa Albă, scrie "The New York Times".

Preşedintele american se opune unui angajament pe termen lung al Statelor Unite în Afganistan. "Tot ceea ce facem trebuie să se axeze pe problema găsirii unei soluţii pentru a ne reduce prezenţa" în această ţară, a declarat Obama, care a stabilit ca retragerea trupelor americane să înceapă în iulie 2011.

Scepticism şi orgolii

Odată cu fixarea datei pentru debutul retragerii din Afganistan, Obama a anunţat, în decembrie 2009, suplimentarea cu 30.000 de militari a efectivelor SUA şi, ulterior, a refuzat Pentagonul, care solicita încă 40.000 de oameni.

Strategia lui Obama "nu va funcţiona", a opinat Richard Holbrooke. El şi-a atras rapid antipatia vicepreşedintelui american Joseph Biden. "Este cel mai egoist ticălos pe care l-am întâlnit", ar fi spus Biden, potrivit lui Bob Woodward.

Preşedintele, cu gândul la Partidul Democrat

Într-o discuţie avută cu senatorul republican Lindsey Graham, Obama a reiterat că retragerea trebuie să înceapă în vara anului viitor şi a şi explicat de ce. "Nu pot accepta ca acesta să fie un război fără sfârşit şi nu pot pierde întreg Partidul Democrat", a explicat Obama.

În cartea sa, jurnalistul Bob Woodward mai scrie că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) are "armată secretă" formată din aproximativ 3.000 de oameni, majoritatea afgani, care capturează şi ucid talibani.

Pe de altă parte, coform serviciilor secrete americane, preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, este maniaco-depresiv, ceea ce explică schimbările sale de atitudine în relaţia cu Washingtonul, notează Woodward.

"Nu vreau să mă angajez, pe termen lung, în construirea unei naţiuni. Nu vreau să cheltuiesc mii de miliarde de dolari.", BARACK OBAMA, preşedintele SUA