Congresul american a votat în unanimitate o lege care cere Casei Albe să trimită arme regimului de la Kiev. Obama a tras sforile ca Ucraina, Moldova și Georgia să nu fie „aliați majori non-membri NATO”.

Pentru a 17-a oară în ultimul an, secretarul de stat american John Kerry și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, s-au întâlnit duminică pentru negocieri. Întâlnirea, care a avut loc la Roma, trebuia să se concentreze pe frământările din Orientul Mijlociu. Dar dosarul ucrainean a fost repus pe tapet de votul în unanimitate în cele două Camere ale Congresului a unei legi intitulate „Act de sprijinire a libertății Ucrainei”. Aceste cere instituirea a noi sancțiuni împotriva Rusiei și, în premieră, livări de de arme către Kiev.

Pentru a intra în vigoare, actul normativ al Congresului trebuie să fie promulgat de președintele Obama. Însă el pune o presiune uriașă atât asupra Kremlinului cât și a Casei Albe, care până acum a refuzat categoric să ia în calcul livrarea de armament către Ucraina.

Legea votată de Congres a stârnit mânia diplomației ruse, care a trecut la amenințări: „Nu este nici o îndoială că nu vom putea lăsa fără răspuns instituirea de noi sancțiuni”, a reacționat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov. Acesta, citatde Interfax, a denunțat „deciziile inacceptabile” și „sentimentele anti-rusești” care ar fi condus la adoptarea documentului.

Kievul, care în ultimele luni încearcă cu disperare să-i convingă pe aliații săi occidentali să-i vândă arme pentru a rezista ofensivei rusești din Estul Ucrainei, a calificat în schimb documentul drept „istoric”, în timp ce guvernul se pregătește să cheme sub arme de două ori mai mulți recruți decât înainte de izbucnirea conflictului.

Textul aprobat de Congres era inițial și mai dur, dar el a fost „îmblânzit” în ultimul moment. Astfel, documentul nu mai vorbește despre Ucraina, Moldova și Georgia ca despre „aliați majori non-membri NATO”, așa cum aceste trei state își doreau. O omisiune care se datorează demersurilor intense de culise ale administrației Obama.

Senatorul republican John McCain, partizan al unei politici mai ferme față de Moscova, care va deveni din ianuarie 2015 președintele Comisiei de Apărare din Senat, a declarat:

„Vom continua să punem presiune, este rușinos și scandalos că nu le-am trimis până acum arme să se apere!”

Președintele Obama poate să promulge legea său să-i opună veto-ul său. Casa Albă nu și-a dezvăluit intențiile, dar, recent, Obama a calificat recent drept „contra-productivă” impunerea de noi sancțiuni fără consultarea Uniunii Europene. Casa Albă pare câtuși de puțin dispusă să ia în calcul livrările de armament către Ucraina, care ar putea să producă o escaladare a tensiunilor cu Rusia de care nu pare pregătită.

Presiunea Congresului ar putea totuși să joace și în favoarea lui Obama, constituind o amenințare la adresa lui Putin, fără să fie nevoie ca ea să fie pusă în practică.

Amenințarea unor sancțiuni americane suplimentare vine pe fondul unei grave crize a economiei ruse, agravate de prăbușirea prețurilor la petrol și a sancțiunilor internaționale. Totuși, Putin, care a pariat până acum pe un răspuns timorat al Statelor Unite și al UE, a rămas la conducerea jocului diplomatic, cerând cu fermitate respectarea acordurilor de încetare a focului de la Minsk, în ciuda ajutorului tot mai consistent pe care îl oferă trupelor separatiste din Estul Ucrainei.