Primul care a ajuns, ieri, la sediul DNA a fost acţionarul B1 Tv Sorin Oancea, care bănuia încă de la început pentru ce a fost chemat în faţa procurorilor. „Am venit aici în calitate de martor. Presupun că e vorba de dosarul lui Ludovic Orban”, a spus Sorin Oancea înainte de audiere.

Patronul B1 Tv a ieșit după mai bine de o oră, cu alte semne de întrebare. „I-am declarat doamnei procuror că nu am avut nicio discuţie cu el (n.r. – Ludovic Orban) despre bani sau condiţii comerciale și, de asemenea, i-am spus că nu avem ce să ne reproșăm noi ca post de televiziune. Părerea mea… e mai degrabă o răzbunare între oameni politici, de afaceri, în care suntem trași practic și noi, absolut aiurea. (…) Cum ar veni, el cerea bani pentru mine sau pentru B1. De ce să ceri bani cash pentru un patron de televiziune, de ce nu te duci să faci un contract, eventual?. De ce trebuie să ceri cash? Asta mi se pare suspect”, s-a arătat nedumerit Sorin Oancea.

Gușă: Colaborăm cu toate partidele

La rândul lui, patronul Realitatea Tv Cosmin Gușă a declarat postul de televiziune nici nu a cerut, nici nu i s-au oferit bani pentru ca liberalul să apară în emisiuni. „Singura discuţie pe care am avut-o cu Ludovic Orban despre campania lui am făcut-o la cererea lui, pe 24 martie, și am vorbit despre campanie, despre șansele lui, explicându- i atunci că felul în care vom colabora cu toate partidele, nu numai cu PNL, este între structura centrală a partidului și departamentul de publicitate al televiziunii, conform legii”, a spus Gușă.

Audierea celor doi patroni de televiziuni vine în contextul în care Ludovic Orban este urmărit penal de procurorii anticorupţie după ce, în martie, a contactat un om de afaceri solicitându-i sprijin financiar în campania electorală pentru alegerile locale. Potrivit surselor România Curată, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ar fi cel care l-ar fi denunţat pe liberal. Chiar dacă este amic cu Orban, Urdăreanu a fost nevoit să-l denunţe pentru a scăpa de jumătate din pedeapsă în dosarul lui Gheorghe Nichita, fostul edil al Iaşului

Contestaţia lui Orban, la ICCJ

Ludovic Orban s-a prezentat, ieri, la Instanţa supremă, unde s-a dezbătut în ședinţă secretă contestaţia formulată de liberal la măsura controlului judiciar. Instanţa a rămas în pronunţare cu privire la ridicarea acestei măsuri. La ieșire, întrebat fiind dacă știe motivele citării lui Cosmin Gușă la DNA, Ludovic Orban a răspuns: „Nu cunosc motivele pentru care domnul Gușă este la DNA. Mă puneţi să dau niște declaraţii pe care nu le pot oferi. Am vorbit cu mulţi oameni despre campania electorală”. La întrebarea de ce contestă cea mai blândă măsură preventivă prevăzută de legislaţia românească, Orban a arătat că acesta este felul lui și că „se poate și fără control judiciar”.

Televiziunile, obligate să facă reclamă gratuită candidaților

Toate televiziunile și posturile de radio din România sunt obligate să facă publicitate gratuită candidaților, pe perioada campaniei electorale. Potrivit articolului 68 din legea alegerilor locale, 115/2015: „Accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice și alianţelor electorale ale acestora, precum și al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit”. Legea conține un articol separat care prevede că este interzisă cumpărarea de spaţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.



Accesul la spațiul de emisiune al posturilor publice – TVR și Radio România – este limitat. Partidele parlamentare, ali anțele acestora și independenții au acces necondiționat. În schimb, formațiunile neparlamentare trebuie să depună liste în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective.

Regulile CNA

Spațiul de emisie este distribuit proporțional cu numărul listelor complete de candidați. La serviciile publice naţionale de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianţele politice și alianţele electorale care depun liste complete de candidaţi în cel puţin 50% din circumscripţiile electorale din 15 judeţe.

CNA a detaliat această prevedere într-o decizie adoptată în aprilie, în care se arată care sunt tipurile de emisiuni electorale și în ce condiții sunt difuzate. Emisiunile electorale și cele de dezbatere electorală trebuie să titreze tipul emisiunii pe ecran, „afișat în mod vizibil pe toată durata difuzării în cazul posturilor de televiziune”, iar în cazul radiourilor, potrivit articolului 5, litera c din decizia CNA, „emisiunile vor fi identificate ca atare la începutul emisiunii” (sic!). la dezbaterile electorale trebuie să participe cel puțin doi candidați. Decizia a fost adoptată în unanimitate.

Campania electorală pentru alegerile locale va începe pe 6 mai 2016 și se va încheia vineri, 3 iunie, la ora 7.00.

Te-ar putea interesa și: