Este posibil ca oamenii de Neanderthal să nu fi dispărut cu adevărat. Ci mai degrabă să fi fost absorbiți de populația umană modernă. Potrivit unui nou studiu, s-a constatat că ADN-ul omului modern ar fi putut constitui între 2,5 % și 3,7 % din genomul omului de Neanderthal.

"Această cercetare evidențiază cu adevărat faptul că ceea ce noi considerăm a fi o linie neandertală separată a fost de fapt mai interconectată cu strămoșii noștri", a declarat pentru Fernando Villanea, genetician al populației la Universitatea Colorado Boulder. Atât populațiile umane moderne, cât și cele neanderthaliene "au împărtășit o lungă istorie de schimb de indivizi".

Istoria omului de Neanderthal

Neanderthalienii au fost printre cele mai apropiate rude dispărute ale oamenilor moderni. Liniile noastre evolutive s-au separat în urmă cu aproximativ 500.000 de ani. În urmă cu un deceniu, experții au dezvăluit că neanderthalienii s-au încrucișat cu strămoșii oamenilor care au migrat din Africa. Astăzi, genomul grupurilor umane moderne din afara Africii conține aproximativ 1% până la 2% ADN de neanderthalian.

Însă, cercetătorii știu mai puține despre modul în care ADN-ul uman ar fi putut intra în genomul omului de Neanderthal. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că, în prezent, există doar trei exemple cunoscute de genom neanderthal complet de înaltă calitate care au supraviețuit - de la specimene descoperite în peștera Vindija din Croația, care datează de acum 50.000-65.000 de ani, și peșterile Chagyrskaya și Denisova din Rusia, care datează de acum aproximativ 80.000 și, respectiv, 50.000 de ani.

"A existat o cantitate considerabilă de cercetări axate pe modul în care împerecherile dintre neanderthalieni și oamenii moderni ne-au afectat ADN-ul și istoria evolutivă", a declarat autorul principal al studiului, Joshua Akey. "Cu toate acestea, știm mult mai puțin despre modul în care aceste întâlniri au afectat genomul oamenilor de Neanderthal".

ADN-ul încrucișat dintre oamenii de Neanderthal și oamenii moderni

În noul studiu, oamenii de știință s-au bazat pe faptul că atât oamenii moderni, cât și oamenii de Neanderthal posedă în general două versiuni ale fiecărei gene. Una dintre ele moștenită de la tată și cealaltă moștenită de la mamă. Deoarece cele două grupuri erau mai diferite unul de celălalt decât de ceilalți membri ai speciei lor, încrucișarea dintre oamenii de Neanderthal și oameni ar fi condus la descendenți care ar fi avut șanse mai mari de a poseda două versiuni diferite ale fiecărei gene. O situație cunoscută sub numele de heterozigoție.

Cercetătorii au comparat genomurile celor trei neanderthalieni cu cele a 2 000 de oameni moderni. Aceștia au descoperit că genomul omului de Neanderthal ar putea fi format din 2,5% până la 3,7% ADN uman modern. Acest lucru este similar cu 1 din 30 de părinți umani moderni în populația ancestrală de Neanderthal.

Analiza echipei de cercetare a sugerat că ADN-ul uman modern a intrat în genomul omului de Neanderthal în timpul a cel puțin două epoci distincte de încrucișare. Una în urmă cu aproximativ 200.000 - 250.000 de ani, iar cealaltă în urmă cu aproximativ 100.000 - 120.000 de ani. Este posibil ca încrucișarea să fi avut loc și în alte perioade.

Cranii descoperite în peșterile din Israel

Un studiu recent, care nu a fost încă revizuit de experți, sugerează că cea mai mare parte a ADN-ului de Neanderthal prezent în genomul omului modern a rezultat dintr-o singură perioadă majoră de încrucișare în urmă cu aproximativ 47.000 de ani, care a durat aproximativ 6.800 de ani. Încrucișările care au avut loc în alte perioade probabil că nu au lăsat o urmă detectabilă în genomul nostru.

Craniile descoperite în peșterile Skhul și Qafzeh din Israel datează de acum aproximativ 100.000 de ani. Fosilele respective par a fi rămășițe umane moderne. Însă acestea au încă caracteristici relativ primitive, cum ar fi sprâncenele mai mari.

Neanderthalienii au fost "absorbiți"

Analizând nivelul de variație genetică observat între cele trei genomuri de Neanderthal, noul studiu a sugerat, de asemenea, că populația medie de Neanderthal pe termen lung a fost cu aproximativ 20% mai mică decât s-a estimat anterior.

Aceste noi estimări mai mici ale dimensiunii populației de Neanderthal sugerează că este posibil ca neanderthalienii să fi dispărut pentru că "au fost pur și simplu absorbiți de populația umană modernă", a spus Akey. "Valurile recurente de migrații ale oamenilor moderni din Africa au copleșit capacitatea neanderthalienilor de a rămâne o populație distinctă. În cele din urmă, au fost pur și simplu asimilați în fondul genetic al oamenilor moderni."

Cercetările viitoare ar putea studia efectele biologice, bune sau rele, pe care ADN-ul omului modern le-ar fi putut avea la neanderthalieni, a spus Akey, conform Live Science.