O rachetă de dimensiunile unei clădiri cu 10 etaje urmează să se prăbușească pe Pământ în acest weekend. Aceasta a transportat ultimul modul spațial, al treilea, pentru construcția noii stații spațiale Tiangong. Racheta urmează să revină pe Pământ și este de așteptat să se dezintegreze într-o oarecare măsură. Resturile vor ajunge pe sol, însă locul nu este cunoscut. Experții dau asigurări, însă, că sunt riscuri reduse ca aceste componente să se prăbușească în zone populate.

China a trimis pe orbita Pământului ultimul modul - cel de-al treilea - al staţiei sale spaţiale Tiangong. Acesta îi va permite să devină pe deplin operaţională, potrivit unor imagini transmise de postul public de televiziune chinez CCTV, citat de AFP. Noul modul, denumit „Mengtian” („Visul cerurilor”), a fost lansat pe 31 octombrie, la ora locală 15.27 (07:27 GMT) cu o rachetă din gama Long March 5B. Lansarea a avut loc de pe insula tropicală Hainan, situată în sudul Chinei.

Acum racheta, ale cărei dimensiuni sunt comparabile cu ale unei clădiri cu zece etaje și are o greutate de 23 de tone urmează să revină pe Pământ și să se prăbușească într-o locație necunoscută. Spre deosebire de majoritatea corpurilor de rachete moderne, care sunt concepute să se prăbușească într-o zonă îndepărtată a Oceanului Pacific, Long March 5B a avut propria sa traiectorie.

Racheta este pe cale să coboare în atmosferă și să cadă pe Pământ vineri sau sâmbătă dimineața, după cum anunţă Business Insider. Locul în care se va prăbuși corpul rachetei nu este cunoscut, dat fiind că revenirea sa nu este controlată.

Potrivit experților, racheta se va dezintegra înainte să lovească planeta noastră, însă nu complet. Conform estimărilor anterioare, până la 40% din masa unui astfel de obiect va rezista în timpul căderii prin atmosferă, dar în acest caz sunt şanse mici ca aceste resturi să ajungă în zone populate.

China se pregătește de cucerirea spațiului cosmic

„Mengtian” este cel de-al treilea şi totodată ultimul segment major al staţiei spaţiale Tiangong.  Asamblarea staţiei spaţiale chineze a necesitat un total de 11 misiuni, ultima permițând trimiterea pe orbită a unor echipamente ştiinţifice de ultimă generaţie. Staţia Tiangong va rămâne pe o orbită joasă, situată între 400 şi 450 de kilometri deasupra Terrei. China are ambiţia de a-şi menţine o prezenţă umană pe termen lung în spaţiu, iar Tiangong (Palatul celest), care seamănă ca dimensiuni cu fosta staţie sovietică Mir, ar trebui să funcționeze cel puţin un deceniu.

Începând din iunie 2022, trei astronauţi chinezi, inclusiv o femeie, se află la bordul staţiei spaţiale chineze, pentru o misiune de aproximativ şase luni. Deşi China nu are în vedere o cooperare internaţională la bordul staţiei sale spaţiale, autorităţile de la Beijing au dat asigurări că vor rămâne deschise în faţa colaborării cu agenţii spaţiale din străinătate.

Ambiţia Chinei de a-şi construi o staţie spaţială proprie a fost alimentată, parţial, de refuzul Statelor Unite de a accepta astronauţi chinezi în programul misiunilor desfăşurate pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). ISS este considerat un avanpost orbital care reprezintă o colaborare între Statele Unite, Rusia, Canada, Uniunea Europeană şi Japonia.

China a investit în ultimele decenii mai multe miliarde de euro în programul său spaţial, fapt care i-a permis să recupereze decalajul care o separa de Statele Unite şi de Rusia.