Povestea despre tânăra Marghiolița împinsă să se prostitueze de propria mamă, văduva Maria, în complicitate cu o altă Marie, tot vădană, datează de prin anii 1836 și se regăsește în fondurile de documente ale Arhivei Naționale.
Mama Marghioliței, o codană de vreo 16 ani, se numea Maria și era o văduvă săracă din mahalaua Oțetari, fără casă și fără cele necesare întreținerii familiei. Pe lângă fată, văduva Maria mai avea și un băiat, dar el nu a avut nici un rol în poveste, astfel că nu-l vom pomeni decât ocazional.
În iarna lui 1836, văduva Maria din Oțetari bătea mahalalele, însoțită de cei doi copii, în căutarea unei gazde ieftine. În cele din urmă, după lungi căutări, a găsit adăpost la o altă Marie, tot văduvă, dar cu un renume prost, de pezevenghe – proxenetă – în mahalaua Crețulescu.
Pezevenghea a acceptat să le ofere găzduire, celor trei, pentru o chirie de 64 de lei mai ales că, văzând-o pe codana Marghiolița, i-a venit în cap și o idee despre cum ar putea scoate niște bani de pe urma ei.
Din vorbă în vorbă, a aflat de la chiriașă că, pe lângă faptul că este săracă lipită, mai are și o datorie din vechi în valoare de vreo 80 de lei pe care nu știa cum să o achite. Gazda s-a oferit să facă rost de banii necesari pentru a-și plăti datoria, iar, la schimb, văduva Maria din Oțetari a fost de acord ca fiica ei să-și scoată trupul la vânzare.
Cele două au bătut palma și Marghiolița a început să se culce cu bărbații, aduși de codoașă, pe bani, chiar în camera închiriată. O vreme treaba a mers, fata se prostitua, iar văduva și pezevenghea împărțeau banii câștigați de la clienți. Pentru văduva Maria din Oțetari păreau că lucrurile se aranjează și vremurile se îmbunătățesc.
Povestea elegantei Venus din Milo. Femeia întrecută în frumusețe doar de Mona Lisa
După vreo două luni, însă, în înțelegere cu gazda care-i făcea rost de clienți, tânăra Marghiolița a hotărât să-și elimine mama din combinație și a refuzat să-i mai dea partea din sumele câștigate.
Or, o chestie ca asta era de neacceptat pentru văduva din Oțetari, mai ales că fata era minoră și, după legile de atunci, se afla în puterea ei. Așa se face că a încercat să o ia de la proxeneta pe mâna căreia o dăduse chiar ea. Cum tânăra Marghiolița s-a împotrivit, refuzând să-și asculte și să-și urmeze mama, aceasta s-a plâns autorităților.
Cazul ajunge în atenția autorităților
Epistații – așa cum se numeau polițiștii din prima parte a secolului XIX – au început cercetările și le-au chemat pe cele trei femei, văduva Maria din Oțetari, văduva Maria din Crețulescu, pezevenghea, și pe tânăra Marghiolița, prostituata, la judecată.
Prima care a vorbit a fost mama care, în relatarea ei „a uitat” să pomenească de înțelegerea pe care a avut-o cu cealaltă Marie, pentru a-și prostitua fiica.
În fața autorităților, a povestit că ar fi plecat de acasă, însoțită de băiat, cu treburi, iar după o vreme, când a revenit, a descoperit că Marghiolița ar fi fost coruptă moralicește, iar casa în care era găzduită, transformată în tractir – bordel. Și-a acuzat gazda că i-a dus fata pe la petreceri cu bărbați și că aceasta ar fi vinovată pentru că pentru că fata a ajuns să se prostitueze.
Ba mai mult, a mai spus văduva, când a încercat să-și recupereze fata și s-o scoată din casă, cealaltă Marie, proxeneta a pus să fie bătută și alungată.
Pedepsite cu 20 de lovituri de toiag
A urmat, la rând, Marghiolița, care în fața epistaților a prezentat o cu totul altă variantă decât cea a văduvei. Mai întâi, a povestit ea, însăși mumă-sa a dat-o pe mâna codoașei din mahalaua Crețulescu, tocmai pentru a se culca cu bărbați pe bani.
De pe urma acestei treburi, mama ar fi primit mai multe sume de bani, a mai spus fata, din care a plătit chiria și a cumpărat mâncare. Cu acest prilej, s-a mai aflat că văduva din Oțetari era datoare cu chiria pe vreo două luni și jumătate, 142 de lei, alți 35 de lei pentru o bucată de stambă pe care a cumpărat-o și mai multe haine pe care le-ar fi primit de le cealaltă Marie.
În cele din urmă, autoritățile au reușit să descâlcească întreaga tărășenie și au hotărât că toate cele trei femei implicate au câte o parte din vină. Drept urmare, au primit aceeași pedeapsă, câte o bătaie bună, cu toiagul la șezut, în piața publică, în văzul tuturor.
Epistații au decis că douăzeci de lovituri de toiag pentru fiecare ar fi suficiente pentru a le face să se îndrepte și să se gândească mai bine, pe viitor, dacă vor mai dori să o ia pe căi greșite, după cum se arată în lucrarea „Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIX-lea”, de Nicoleta Roman.