O unitate a spionajului rus a oferit recompense unor militanţi afiliaţi talibanilor pentru a ataca forţele coaliţiei din Afganistan, inclusiv militarii americani şi britanici, într-o escaladă frapantă a ostilităţii Kremlinului faţă de SUA, după cum au descoperit serviciile de informaţii americane. Acest raport este puternic contestat de Casa Alnbă, care-l consideră lipsit de credibilitate.
Operaţiunea rusească, despre care a relatat în premieră New York Times, a generat dezbateri intense în cadrul administraţiei Trump privind cea mai bună modalitate de a răspunde noii tactici îngrijorătoare a ţării pe care majoritatea oficialităţilor americane o consideră drept un potenţial inamic, dar pe care preşedintele Trump a acceptat-o frecvent ca pe un prieten, spun oficialităţile care au vorbit cu condiţia anonimatului pentru a putea discuta despre o chestiune sensibilă din sfera informaţiilor, scrie The Washington Post.
Oficialităţile au spus că liderii administraţiei au aflat în ultimele luni despre recompensele care ar fi fost oferite, de la agenţiile de spionaj americane, ceea ce a antrenat discuţii interne, inclusiv o mare întrunire a agenţiilor la sfârşitul lunii martie. Conform unei persoane familiarizate cu chestiunea, între răspunsurile discutate la întrunire s-au aflat trimiterea unui comunicat diplomatic pentru a transmite dezaprobarea şi autorizarea unor noi sancţiuni.
Purtători de cuvânt ai National Security Council, Pentagonului şi CIA nu au dorit să comenteze.
Într-o declaraţie de sâmbătă seara, directorul Informaţiilor Naţionale, John Ratcliffe a spus că el a "confirmat că nici preşedintele nici vicepreşedintele nu au fost vreodată informaţi despre vreo informaţie" având legătură cu o recompensă rusescă şi că toate relatările de presă "despre un presupus briefing sunt inexacte".
Declaraţia lui Ratcliffe precum şi declaraţia anterioară a secretarului de presă al Casei Albe, Kayleigh McEnany, nu se referă la acurateţea informaţiei secrete raportate.
Fostul vicepreşedinte Joe Biden, prezumptivul candidat prezidenţial desemnat de democraţi, a spus sâmbătă că este "indignat" de informaţiile în chestiune şi de ceea ce pare a fi pasivitatea administraţiei. "Întreaga preşedinţie (a lui Trump) a fost un cadou pentru (preşedintele rus Vladimir) Putin", a spus el. "Dar asta depăşeşte orice limită".
Ministerul rus de Externe a spus într-o declaraţie că istoria "ilustrează abilităţile intelectuale scăzute ale propagandiştilor din serviciile de informaţii americane, care în loc să inventeze ceva mai credibil, au venit cu un astfel de nonsens... Oricum, la ce ne putem aştepta de la spionajul care a ratat mizerabil războiul de 20 de ani din Afganistan".
Talibanii au negat că ar fi fost implicaţi.
"Respingem categoric ideea de a fi planificat sau îndeplilnit vreodată atacuri ţintite împotriva forţelor SUA sau străine în numele unui serviciu de informaţii extern sau pentru a primi recompense", a spus purtătorul de cuvânt taliban Zabiullah Mujahid într-o declaraţie, "şi de asemenea dezminţim că am fi primit sprijin material din partea unor servicii secrete străine, deoarece astfel de fapte sunt dăunătoare procesului decizional suveran al oricărei ţări şi mişcări".
Rapoartele despre implicarea rusească în operaţiuni împotriva americanilor au iscat mânie pe Dealul Capitoliului şi întrebări despre motivul care a stat la baza lipsei de reacţie a administraţiei.
Senatorul Mammy Duckworth (democrat de Illinois), veteran de război care face parte din Comisia senatorială pentru serviciile armate, l-a criticat pe Trump că a susţinut întoarcerea Rusiei în G-7 într-o perioadă în care, potrivit informaţiilor americane, Moscova încerca să facă rău trupelor americane. "Donald 'America pe primul plan' Trump plasează literalmente interesele ruse înaintea vieţilor americane, iar republicanii nu fac nimic", a postat el pe Twitter. "Plasarea partidului înaintea ţării nu doar că îl împuterniceşte pe Trump să continue să slujească propriilor sale interese, dar poate costa şi vieţi americane".
Reprezentantul Michael McCaul (republican de Texas), republicanul cu cea mai înaltă poziţie în Comisia pentru afaceri străine a Camerei Reprezentanţilor, a spus într-o declaraţie postată pe Twitter că el a solicitat informaţii suplimentare din partea administraţiei şi că o astfel de operaţiune ar adânci preocupările lui legate de acţiunile pe care Moscova le lansează dincolo de frontierele ruse. "Dacă sunt exacte, administraţia trebuie să ia măsuri prompte şi serioase pentru a trage la răspundere regimul lui Putin", spune el.
Nu a devenit imediat clar dacă au existat militanţi care au reuşit să ucidă forţe americane sau aliate în urma abordării Rusiei. Veştile despre iniţiativa tenebroasă apar în timp ce diplomaţi americani încearcă să medieze discuţii politice care ar putea pune capăt celui mai îndelungat război susţinut de SUA, aflat acum în al 19-lea an.
Anul acesta, administraţia a convenit un prim acord de pace cu talibanii. Acordul, care preconizează retragerea completă a armatei americane în decurs de 14 luni, ar fi trebuit să ducă la un început prompt al negocierilor între reprezentanţii militanţilor şi guvernul afgan.
Dar părţile afgane au eşuat în îndeplinirea paşilor intermediari şi în condiţiile în care Afganistanul a fost cuprins de criza coronavirus, negocierile nu s-au materializat încă. Procesul este marcat de dorinţa deseori reafirmată de Trump de a scoate forţele americane din această ţară, unde forţele locale au fost incapabile să-şi asigure un avantaj asupra talibanilor, în pofida celor două decenii de finanţare şi consiliere externă.
Încercarea de aţâţare a violenţelor împotriva americanilor, dacă se confirmă, ar reprezenta totodată o îndepărtare semnificativă de la precedenta poziţie a Moscovei faţă de militanţii islamişti din Afganistan. Anterior, oficialităţi americane au vorbit despre sprijin rusesc sporadic, de nivel scăzut pentru talibani, inclusiv furnizarea de arme mici prin intermediul vecinilor nordici ai Afganistanului.
După propriul război de pedeapsă al Uniunii Sovietice împotriva insurgenţilor, din anii 1980, Moscova a rămas în mare măsură în umbră în anii de după invazia forţelor SUA şi NATO în ţară, după atacurile din 11 septembrie 2001. Dar cum intenţia SUA de a se retrage a alimentat incertitudinile, Rusia a încercat să exercite mai multă influenţă.
Deşi motivele care ar fi determinat Moscova să ofere recompense nu au devenit clare imediat, oficialităţile spun că acestea ar putea include represalii pentru uciderea de către armata americană în 2018 a trupelor de mercenari ruşi care lucrau pentru Evgheni Prigojin, oligarh care are legături cu Putin, în Siria sau mai simplu, cum spunea o oficialitate, o încercare de a "compromite negocierile vizând Afganistanul aruncând o piatră pentru a tulbura apele".
În timpul războiului sovietic din Afganistan, care s-a încheiat în 1989, guvernul american a furnizat arme şi finanţare rebelilor afgani mujahedini care luptau împotriva forţelor sovietice.
Unitatea identificată de oficialităţi ca fiind responsabilă de oferirea recompenselor a fost totodată asociată otrăvirii şi tentativei de asasinare a fostului spion militar rus Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018.
Deşi atacul - ca şi invadarea de către Rusia a Ucrainei şi rolul celei dintâi în războiul din Siria - a generat critici vehemente în Europa şi din partea multora din consilierii de prim-rang ai lui Trump, preşedintele însuşi pare a fi avut deseori o relaţie amicală cu Putin, minimalizând intervenţia Kremlinului în alegerile americane din 2016 şi alte abateri ruseşti.
SUA au impus sancţiuni împotriva Rusiei pentru diverse probleme, inclusiv anexarea Crimeii, atacuri cibernetice şi intervenţii electorale. Oficialităţi militare au denunţat în termeni neobişnuit de aspri, la începutul lunii curente, ceea ce au spus ei că este decizia Rusiei de a transfera în Libia avioane de luptă de generaţia a patra, adăugându-se conflictului prin procură care deja scapă de sub control.
Veştile despre operaţiunea sub acoperire apar pe fondul amplificării speculaţiilor despre viitorul forţelor ameriane din Afganistan. În timp ce Pentagonul şi-a finalizat reducerea iniţială a militarilor la aproximativ 8.600 de cadre - un prim pas pe calea retragerii totale care, conform acordului de pace din februarie, ar urma să aibă loc până în primăvara anului 2021 -, oficialităţile califică planurile de ieşire ca fiind "bazate pe condiţii" şi spun că acele condiţii nu au fost încă îndeplinite.
Chiar în timp ce forţele talibane au sistat atacurile împotriva forţelor americane ca parte a acelui acord, militanţii au continuat să atace trupele afgane, creând ceea ce o oficialitate afgană de rang înalt a descris recent ca fiind cea mai letală situaţie din ultimii 19 ani.
CNN relata sâmbătă că administraţia era "aproape de finalizarea" unei decizii de retragere a unui număr suplimentar de 4.000 de trupe în toamnă. Oficialităţile spun că încă nu au fost luate decizii definitive dar că dacă situaţia o va permite, mai multe mii (de militari) vor fi probabil retraşi în toamnă.
Ellen Nakashima, Missy Ryan, John Hudson şi Shane Harris