La Muzeul Național Cotroceni, în expoziția „Marele Război”, există o fotografie cu principele Mihai, viitorul rege Mihai I al României. Majestatea Sa are în acea fotografie o vârstă foarte fragedă.

Lângă fotografie, cineva, de demult, a scris câteva rânduri emoționante: „Prințul Mihai, fiul rințului Carol al României și al Prințesei Elena. S-a născut în 25 octombrie 1921. Un vlăstar de Hohenzolern, va crește mare... și Dumnezeu îi va ajuta să fie un împărat Mare”.

Despre apariția pe lume a viitorului rege al României dar și despre botezul Majestății Sale ne-a  vorbit dr. Ștefania Dinu, istoric, la Muzeul Național Cotroceni.

La 25 octombrie 1921, la orele 19.30 prinţesa moştenitoare Elena a dat naştere unui băiat. Naşterea a fost complicată şi un timp s-a crezut că mama şi copilul nu vor scăpa cu viaţă. Principesa a fost asistată de doctorul ei de familie Louros şi de infirmiera mamei sale dra. St. John.

   Regele Ferdinand a ţinut o cuvântare prin care anunţa poporul despre naşterea micului principe şi care suna astfel: „astăzi Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăstar. A.S.R. Principesa Moştenitoare Elena a României a dat naştere unui principe, care a primit numele de Mihai. Sunt încredinţat că întreg poporul român, care atât în clipele de bucurie ca şi în cele de grea cumpănă a fost necontenit sprijinul Tronului şi al Dinastiei, va sărbători cu însufleţire fericitul eveniment împreună cu Mine şi Familia Mea. Dragostei poporului Meu prea iubit şi bravei mele armate le încredinţez pe Principele nou născut. Dat în Palatul Bucureşti, în ziua de 25 octomvrie anul 1921“.

            Botezul principelui Mihai a avut loc în ziua de 22 ianuarie 1922, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în prezenţa suveranilor, a principelui Carol, principeselor Marioara şi Ileana, a principelui George al Greciei şi a principesei Elisabeta a Greciei. Păstrând vechea tradiţie, principesa Elena nu a luat parte la botezul fiului ei. La ceremonie au mai participat preşedintele Consiliului de Miniştri, miniştrii, preşedintele Senatului, foştii preşedinţi ai Consiliului de Miniştri şi ai Corpurilor Legiuitoare, înalţii prelaţi, Corpul Diplomatic, foştii demnitari ai Curţii cu doamnele, preşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Înaltei Curţi de Conturi, generali şi ofiţeri, Curtea Civilă şi Militară a regelui. 

Ceremonia propriu-zisă a botezului a fost în mare parte aceeaşi ca şi la botezul principelui Carol: "pruncul regal a fost adus în braţe în Sala Tronului, de către doamna de onoare a principesei Elena şi întâmpinat de Î.P.S.S.Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea. Naşi ai A.S.R. Principelui Mihai au fost: M.S. Regele României, M.S.Regele Constantin al Greciei reprezentat prin A.S.R. Principele Moştenitor George, Duce de Sparta, prin E.S. dl. Panas, ministrul plenipotenţiar al Greciei şi prin dl. gen. Dusmanis, adjutant regal; M.S.Regele Albert al Belgiei, reprezentat prin E.S. dl. Robyns de Schneidauer, ministrul plenipotenţiar al Belgiei, A.S.R. Principele Cristofor al Greciei, Don Alfonso de Orleans şi Bourbon Infante de Spania, M.S. Regina-Mamă Olga a Greciei, A.S.I. Marea Ducesă Victoria Feodorovna a Rusiei, A.S.R.Principesa Elisabeta, Ducesă de Sparta, A.S.R.Principesa Maria a României, A.S.R.Principesa Irina a Greciei şi Corpul Vânătorilor de Munte. Pe estradă în jurul cristelniţei au luat loc: M.S.Regele, având în braţe pe Micul Principe, M.S.Regina, Familia Regală, AA.LL.RR. Principii Moştenitori ai Greciei, E.S. ministrul Greciei, E.S. ministrul Belgiei, precum şi comandantul brigăzii Vânătorilor de Munte. Î.P.S.S. Mitropolitul Primat, luând pe Augustul Prunc din braţele M.S.Regelui, l-a înălţat , prezentându-l tuturor celor de faţă, şi în bubuitul salvelor de tun, l-a scufundat în apă de trei ori. Întreaga asistenţă a aclamat pe Augustul Principe, strigând "Să trăiască". Sfânta masă a fost apoi înconjurată de trei ori de către M.S.Regele cu Pruncul Regal în braţe, A.S.Principele Moştenitor al Greciei purtând lumânarea şi de toţi naşii. După ceremonie, M.S.Regina având în braţe pe A.S.R.Principele Mihai a scoborât de pe estradă şi l-a prezentat tuturor invitaţilor. A.S.R.Principesa Moştenitoare, Augusta Mamă, intrând în Sala Tronului a fost salutată cu voioase şi însufleţite urale. Auguştii suverani şi întreaga familie regală au binevoit apoi a se întreţine cu fiecare dintre invitaţi, după care s-a servit o gustare. La orele 18.00, MM.LL. şi familia regală s-au retras în apartamentele lor".

            În cadrul vieţii de la Curtea Regală, preocuparea principală a Elenei era fiul său Mihai, care se făcuse un copil dolofan şi sănătos, cu gropiţe în obraji şi chiar dacă se mai ocupa de el o bonă, Elena urmărea cu bucurie schimbările de la o zi la alta în procesul creşterii. Mihai era un copil voinic şi inteligent, care a început să vorbească mai târziu, dar era foarte rapid la alte activităţi, astfel că, la trei ani ştia să folosească un aparat de fotografiat, la patru ani călărea un ponei, iar la şase ani conducea o maşinuţă. „Tot la şase ani - spunea biograful mamei sale - devenise român get beget, căci învăţase limba la fel de bine ca şi engleza pe care o învăţase prima. Din copilărie şi-a arătat însuşirea care îi va rămâne şi la maturitate şi anume aceea că detesta să-şi exprime sentimentele în faţa altora. Rareori reacţiona chiar şi la efuziunile mamei sale dacă mai era cineva de faţă, şi numai dacă era singură cu el putea ea să-şi exprime toată afecţiunea şi se putea bucura de toate drăgălăşeniile lui“.