Orădeanca a avut ocazia să facă pălării la Budapesta, la Paris și chiar să candideze pentru postul de pălărier al Casei Regale a Marii Britanii. Nu a mai mers, din modestie,, iar acum are o undă de regret fiindcă spune că măcar s-ar fi putut testa astfel, pentru a afla unde se situează în clasamentul din branșă.
A lucrat la Casa de Modă Venus, apoi într-o bancă și apoi s-a întors la prima dragoste: pălăriile. Dorina Morna mângâie calapoadele ca pe creștetele unor copii. Designerul spune că un calapod e obiect de patrimoniu. Pe cele mai noi le-a cumpărat de la o modistă de lângă Budapesta. Sunt 40 de calapoade făcute după cele ale regretatei Regine Elisabeta, o mare iubitoare de pălării. Speră să facă măcar o pălărie după fiecare calapod...
Chiar dacă nu de multă vreme a absolvit și Facultatea de Arte Oradea, Secția Design Vestimentar nu îi place să i se spună că e designer de pălării, preferă să spună că e modistă, un termen folosit mai degrabă în perioada interbelică pentru doamnele care confecționau pălării. Aceasta fiindcă pălăriile semnate de Dorina Morna sunt făcute manual, integral. În atelierul ei din Oradea nu vei găsi nici un fel de utilaj.nici o mașină de cusut. Vei găsi doar calapoade, ustensile-comoară într-un astfel de loc.
“Tatăl meu era croitor de lux, împărtășindu-mi de copil dragostea pentru frumos. Anii au trecut și odată cu trecerea lor, au apărut mai multe cumpene în viața mea. Am dat examen la facultate, dar nu am fost admisă. Unii ar fi tentați să numească acest lucru eșec. Dar pentru mine a început o nouă viață. Timp de doi ani, m-am specializat urmând un curs de tehnica artei florale decorative, o muncă complexă, care cuprinde de fapt mai multe tehnici la un loc: vopsit, croit, pregătirea materialelor..
Timp de 15 ani am lucrat ca maistră la Casa de Modă Venus și ca șefă de secție la Cooperativa Cootex, timp în care unitatea noastră era bine cotată în țară. In 1989 Casa de Modă Venus s-a desființat. M-am apucat să fac pălării fiindcă trebuia să trăiesc din ceva”, și-a amintit Dorina Morna. A învățat-o o vecină, o doamnă de 80 de ani, care lucrase la fabrica de pălării a unui evreu. De la ea a învățat cum să măsoare materialul, să-l așeze pe calapod, cum să-l calce, cum să finiseze pălăria, să-I taie borul, să-i dea rontunjimea perfectă. Fiindcă viața era grea, a urmat Institutul Bancar din Timișoara și a lucrat în acest domeniu timp de 17 ani. Nu a renunțat la pălării, le confecționa pentru ea și pentru prietene. A venit însă momentul în care a decis că e timpul să se dedice pasiunii ei: pălăriile. Dorina Morna are un ritual înainte de a se apuca de o pălărie. Binecuvântează lucrul, dar și pe cea care va purta pălăria. Toate pălăriile sunt unicat, sunt personalizate, accesorizate după discuții lungi cu clientele în care vrea să afle ce și-ar dori, ce culori preferă, ce stil vestimentar au, la ce eveniment le vor purta. O inspiră inclusiv bucuriile și tristețile doamnelor din fața sa.
Le mângâie ca pe creștetele unor copilași
Dorina Morna se emoționează când vorbește de calapoadele ei. Pe unele le-a primit de la vecina în vârstă, altele le-a cumpărat de la o soprană din Cluj, iar altele de la o modistă de lângă Budapesta. “Sunt 40-50 piese, o investiție fără preț. Le mângâi ca pe creștetul unui copilaș. Când m-am dus după ele doamna a plâns. Gândea ca și mine. Mi-a zis:< Sunt convinsă că vei avea grijă de ele, sunt copiii mei!> Mi-au dat și mie lacrimile. <Să fii liniștită, copiii tăi sunt acum ai mei, o să am grijă de ei>.Cum să fie altfel când unele dintre ele sunt făcute exact după calapoadele regretatei Regine Elisabeta a Marii Britanii, o mare iubitoare de pălării? Mă rog Bunului Dumnezeu să-mi dea zile și inspirație să fac măcar câte o pălărie pe fiecare dintre ele”, spune modista Dorina Morna.
Recomandările noastre
