Editura Evenimentul si Capital

O față mai puțin cunoscută a lui Alexandru Moruzi, „prințul nechibzuit”

Autor: | | 2 Comentarii | 1924 Vizualizari

Una dintre figurile remarcabile ale istoriei naționale și a istoriei Francmasoneriei la începuturile ei în spațiul românesc, a fost Alexandru Moruzi, „prinț Mavrocordat”.

Născut la Constantinopol, fiu al prințului Moldovei Constantin Moruzi, fratele prințului Moruzi al Moldovei și cumnat al prințului Țării Românești, Alexandru Ipsilanti, prinţul Alexandru Moruzi a fost iniţiat în Loja sibiană St. Andreas zu den drei Seeblättern, la 24 martie 1776: „Alexander Morussi prinț Mavrocordat, născut la Constantinopol, 1744 [dată eronată]; prinț al Valahiei; religie ortodoxă; inițiere: grad I - 24 martie 1776; grad II – 14 aprilie 1776; grad III – 5 august 1776; grad 4 – 26 octombrie 1776.”

Cu toate defectele sale, evidențiate de corespondența pe care a purtat-o cu György Bánffy, Alexandru Moruzi a fost sincer entuziasmat de Francmasonerie. Acest lucru a determinat și creșter

O parte din averea lui Alexandru Moruzi s-a datorat jocurilor de noroc și unor câștiguri considerate frauduloase. În perioadele șederii sale în Ungaria, resursele lui financiare s-au micșorat treptat. În anul 1781, într-o corespondență „Mediaș-Sibiu” între contele Kollowrat și contele Bánffy, sunt consemnate date importante din viața lui Alexandru Moruzi. La 26guvernator al Transilvaniei și Mare Maestru Provincial, scria că Moruzi i-a trimis o scrisoare în care îl roagă să fie propus ca cel de-al doilea Maestru al Lojei sibiene și că, analizându-i activitatea, nu crede că îl poate susține pe această funcție. Încă din 1779 Moruzi se dovedise a fi un „prinț nechibzuit”, scria Bánffy și adăuga faptul că Moruzi insista să îi dea câteva „scrisori de recomandare” și să îl ajute să primească un serviciu la Viena. Pe 29 martie 1781 Bánffy continua, confidențial, că dacă ar putea să îl scoată din țară i-ar da și zece scrisori de recomandare (Recommandationschreiben) „pentru că aici nu face nimic”.

Într-adevăr, Alexandru Moruzi a decăzut mult, și de aceea a fost obligat să ceară ajutor materialluiBánffy. Într-una din scrisorile pe care i le-a trimis din Pesta contelui la 30 octombrie 1782, Moruzi scria:

„Datoria îmi impune să profit de onoarea de a vă adresa această scrisoare umilă și fraternă.

Prin această scrisoare vă felicit din tot sufletul pentru noul început de an, urându-vă pentru viitor fericire, prosperitate, sănătate și orice Bucurie împreună cu Respectabila Contesă, căreia îi sărut umil mâinile pentru mulți ani și rotații fericite ale soarelui.

Magnificul meu stăpân, Preasfânt Superior Maestru Provincial, am venit la Pesta și am poposit aici ca să petrec iarna, neavând resursele necesare de a ajunge în Rusia. Având în vederecăgeneral-comandantulB. Preis mi-a reținut într-o manieră murdară 100 de zechini, trimiși de fratele meu din Moldova pentru întreținerea mea, spunând cămi reține banii pentru restanțele la datoriile de 700 de fiorini. [Eu] în schimb, nu mă recunosc debitor și este la fel de adevărat încă, fără să mă anunțe, că a făcut cum a dorit și dacă într-adevăr m-ar fi recunoscut debitor nicio lege creștină nu poate să-mi ia din mână deodată toate cele necesare traiului, dar ce pot face ? Cui să mă plâng ? Așa cum văd eu lucrurile, pentru mine sunt închise toate legile și pentru nenorocirea asta să Vă fie milă să mă ajutați cu ce se poate așa cum credeți, întrucât eu aș putea ajuta pe altcineva dacă aș avea posibilitatea (...)

Cavalere Conte Bánffy neputând și nedorind să profit, acest lucru fiind inadmisibil, din acest motiv implorându-vă, Vă rog, și cu toată supunerea datorată și perfectă și venerația, am onoarea să fiu

al d-voastră, al d-voastră,

al d-voastră umil, devotat, obligat servitor și prea fidel, frate Alessandro de Moruzzi”.

Pest, la 30 xbre 782.

În scrisoarea din 20 februarie 1783, trimisă tot din Pesta, prințul repeta rugămintea către Bánffy:

„Excelență, unicul meu Părinte și Preasfințit Superior,

În deplin acord cu datoria mea indispensabilă, d-voastră mi-ați permis să vă urez an nou fericit printr-o scrisoare umilă și într-un scurt timp să vă povestesc trista mea întâmplare, rugându-vă să mă protejați și să mă ajutați în a obține o slujbă în orice loc, în vamă sau la poștă sau ca inspector de bunuri ale unui Prinț sau Cavaler. Dar cum Excelența Sa este ocupată cu atâtea afaceri ca un Ministru fidel capabil și plin de virtuți și prudență și tot timpul ocupat, este posibil să fi uitat de servitorul d-voastră, vă rog a mă onora cu un răspuns favorabil.

Din această cauză vă scriu această scrisoare umilă, pentru a vă aminti de acest nenorocit, fidel servitor și frate și asigurându-vă că nenorocirea sărmanului meu cumnat, prințul Ipsilanti m-a ruinat, și pentru a va implora, în numele iubirii Creatorului nostru, să mă protejați și să mă salvați cu recomandarea d-voastră de a obține o mică slujbă, unde-o fi, astfel încât la sfârșitul zilei să-mi câștig pâinea.

Și ca sa nu vă mai plictisesc, cu cea mai perfectă supunere și venerație, am onoarea să fiu

al d-voastră, d-voastră,

d-voastră umil, devotat, obligat servitor și fidel frate, Alessandro de Moruzzi Pest, 20. febr. 783”.

Moruzi a fost exclus din Loja St. Andreas zu den drei Seeblättern în 1783. Măsurile împotriva lui începuseră să fie luate deja din 1782, așa cum reiese dintr-o scrisoare datată în 9 octombrie 1782, semnată de Johann Christiani von Rall și von Baußnern, trimisă Marelui Maestru al Vechii Loji Scoțiene. Cu toateacestea, Alexandru Moruzi a rămas atașat masoneriei, a încercat să fondeze o nouă Lojă, iar în anul 1805 va fi inițiat la Constantinopol în ritul Memphis. Apoi, în 1807, a fondat în Moldova o Lojă cu numele Memphis, al cărei Venerabil a și fost.

Cu toate aceste minusuri, Alexandru Moruzi a ocupat tronul Moldovei după războiul ruso-austro-turc din 1788-1792, unde a avut trei domnii (martie 1792 - ianuarie 1793; 4 octombrie 1802 - august 1806; 17 octombrie 1806 - 19 martie 1807) și două domnii în Țara Românească (ianuarie 1793 - august 1796; martie 1799 - octombrie 1801). A fost cunoscut ca domn hrăpăreț, dar în timpul domniilor sale au avut loc o serie de reforme: organizarea financiară, măsuri în domeniul reglementărilor agrare, judecătoreşti, fiind adeptul întocmirii actelor pe baza prevederilor din codicele de legi; aprovizionarea cu apă a Iaşului, pavarea uliţelor, iluminatul oraşelor cu felinare (unul la fiecare 25 de case), asigurarea pazei şi a străjii în capitala Moldovei. A proiectat cartiere și străzi noi, demolând o parte din vechile construcții. În 1812 este învinuit de uneltiri împotriva Porții, arestat și condamnat la galere, cea mai umilitoare pedeapsă dată de turci. Moare la scurt timp după eliberare, în 1816.

Bibliografie

> F. v. Zieglauer, Geschichte de Freimauererloge „St. Andreas zu den drei Seeblättern” in Hermannstadt (1767–1790), nach den Quellen des Archivs der bestaunden Loge dargestellt, Friedrich Zieglauer o.ö Professor an der k.k. Universität zu Czernowitz. IV. Abschnitt. Die Geseßbücher der Loge, în „Archiv des Vereinse für Siebenbürgische Landeskunde”, Neue Folge, Dreizehnter Band, I Heft, Hermannstadt, 1876.

> Gheorghe Bichicean, Din istoria Francmasoneriei. St. Andreas zu den drei Seeblättern din Sibiu, Adalex, Sibiu, 2017.

> Sorin Iftimi, Chipurile domnitorului Alexandru Moruzi în portretele din secolul XIX, în „Cercetări Istorice” (serie nouă), XXXIV, Iași, 2015.

> Arhivele Naționale, Direcția Județeană Sibiu, Fond Colecția de documente Muzeul Brukenthal, A6-8 nr. u.a. 89 (document original limba italiană, 2 file, hârtie filigran); A6-8, nr. u.a. 103 (document original limba italiană, 2 file, hârtie filigran), traducere de Francesco Tacconi; A6-8, u.a. 92, 1782, Sibiu (scrisori originale, limba germană, hârtie filigran, 3 file). ...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)

ULTIMA ORA! Demisie în partidul lui Victor Ponta! Mihai Tudose: Daca e musai, ma întorc

Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Evenimentul istoric

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI