Editura Evenimentul si Capital

O bazilică - cea mai veche contrucție din România, unicat în Europa și locul unde s-a găsit cel mai vechi sicriu din lume. Niculițel, Ierusalimul românesc

Autor: | | 4 Comentarii | 5128 Vizualizari

În nordul Dobrogei, în județul Tulcea, stă ascunsă între dealuri comuna Niculițel, fiind în centrul „triunghiului mănăstirilor”. În sec. IX. î.Hr. se arată în izvoarele istorice că această zonă era locuită de populația getică. Comoara de preț a localității o reprezinta, ca și acum, Bazilica paleocreștină, datând din sec. III-IV d.Hr – fiind cea mai veche construcție de acest gen din România și un monument unic în Europa, cât și cel mai timpuriu exemplu de transpunere a concepțiilor arhitecturale greco-romane în arhitectura paleocreștină.

Se poate spune că oriunde calci pe suprafața pământului localității, calci pe un pământ sfânt. Așa este de părere părintele Ioan Onea, preotul paroh al Bisericii Sfânta Cuvioasă Parascheva. „În Martirologiul Hieronymian sunt amintiți pătimitorii pentru Hristos: Zotic, Attal, Eutic, Kamasis, Iulia, Quirinus, Saturnina, Galdun, Ninnita, Fortunio și alțti 25 de nume pe care nu le știm, iar în Martirologiul Siriac este pomenit martirul Filip. Dintre aceștia, patru sfinți martiri au fost descoperiți, iar când va dori Dumnezeu, vor fi descoperiți și ceilalți. Peste tot pe unde calci în localitate, poți spune că se află sfinte moaște”, povestește pentru EVZ părintele Ioan Onea.

Ce părea o comoară materială s-a dovedit a fi o comoară spirituală

În urma unei ploi torențiale din 1971, la o răscruce de drumuri a ieșit la lumină o cupolă, „o comoară”. Dornici de a se îmbogăți, localnicii s-au dus la fața locului și au spart cuplola sub care ar fi fost o comoară, numai că au avut parte de o surpriză. „Am fost acolo, iar când am spart, a iești un miros frumos. Ne-am uitat înăuntru și am văzut niște oase și ne-am speriat. Nu știam ce am descoperit”, își aduce aminte tanti Maria din Niculițel. Iar astfel localnicii au descoperit una dintre cele mai de preț comori ale creștinismului de pe teritoriul țării, devenind astfel Ierusalimul românesc.

„Aici și acolo, sângele martirilor Zotticos, Atalos, Camasis, Filippos”

Locuitorii fiind alertați de ce au găsit, au anunțat autoritățile. Pe 29 septembrie 1971, au început săpăturile, descoperindu-se un mormânt din piatră și cărămidă, iar într-un sicriu comun din lemn de brad, patru schelete. Pe pereții interiori ai mormântului, era scris în greacă „Aici și acolo sângele martirilor: Zotticos, Atalos, Camasis, Filippos”. Această inscripție a fost descifrată de Alexandra Ștefan, de la Institutul Arheologic București. Arheologul Victor Henrich Baumann, cel care a condus cercetările, spunea că „Scheletele erau așezate în poziție orizontală, pe spate, cu capul spre intrare, iar racla, aflată într-o stare avansată de degradare, fusese deranjată de molozul căzut cu prilejul spărturii făcute de localnici. Scheletele, aflate în conexiune anatomică, erau însă decalcifiate și măcinate. Nu s-au găsit urme de vestimentație sau alte accesorii vestimentare. Pereții de est și de vest ai criptei conțineau inscripții incizate în tencuiala crudă și vopsite apoi cu ocru roșu, referitoare la numele și calitatea martirilor creștini înhumați în sicriul colectiv.”

Cea mai veche raclă din lume

În momentul de față, racla unde au fost descoperiți Sfinții de la Niculițel se află expusă în Muzeul de Istorie și Arheologie din Tulcea. Despre aceasta arheologul Florin Topoleanu spunea că este cea mai veche raclă creștină păstrată, cunoscută până acum în lume.

Un mormânt construit sub o catedrală

Preotul Ioan Onea ne explică că cercetările arheologice s-au realizat în mai multe etape: „Pentru că au intuit ce se află ascuns de veacuri acolo, arheologii au realizat cercetări în mai multe etape și au stabilit că această criptă, care a adăpostit Sfintele Moaște, se afla zidită sub Masa Sfântului Altar a unei catedrale cu trei nave, construită și îngroptată încă din antichitate. Acest lucru este o dovadă veche a creștinismului de pe aceste meleaguri, mai ales că cercetările ulterioare sub această criptă au scos la iveală 110 fragmente de oase mărunte, provenite de la două persoane, unele cu urme de arsură”.

Arheologul Florin Topoleanu, spunea că „cei doi creștini se pare că au fost martirizați în altă parte, poate peste Dunăre, iar rămășițele lor arse au fost aduse și depuse împreună cu cei patru în martiriconul de la Niculițel, acordându-li-se cea mai înaltă cinstire”. Unii niculițeni încă așteaptă să fie redați acești sfinți martiri, dar se pare că „încă sunt ascunși de autorități”, spun ei.

Cine sunt Sfinții care veghează Niculițelul

Acești patru mucenici au fost martirizați fie în timpul persecuției lui Dinoclețian (303- 304) sau cea din timpul împăratului Liciniu (319-324), în localitatea Noviodunum – azi orașul Isaccea. În urma cercetărilor se crede că aceștia au fost ostași în armata romană, iar pentru credința lor în Hristos au fost condamnați la moarte prin tăierea capului cu sabia. După acest eveniment, oamenii au recuperat trupurile lor și i-au adus să-i îngroape la Niculițel, fiind o localitate mai ferită. Noaptea, pe ascuns, creștinii veneau la mormântul lor, îl tămâiau, se rugau și le aprindeau lumări. Iar acest lucru se întămpla la mormintele tuturor celor care își dădeau viața pentru Dumnezeu. „Ei au făcut parte din ceata mărturisitorilor lui Hristos, atunci când Hristos trebuia să nu fie mărturisit în Imperiul Roman”, povestea despre Sfinții Mucenici Preasfințitul Damaschin în 2009, vrednicul de pomenire episcop al Sloboziei și Călărașilor.

Martirii furați din calea autorităților

Sfinții Mucenici au rămas în acea criptă multă vreme, pe ploaie, pe zăpadă, sub pretextul autorităților că descoperirea trebuie să fie cercetată de către specialiști de la Tulcea și București, până când, în noaptea de 17 ianuarie 1973, au fost „furați” de către Preasfințitul Gherasim – episcop vicar al Arhiepiscopiei Dunării de Jos și de preotul consilier Dumitru Capaciurea, și duși spre cinstire la vreo șase kilometri, la Mănăstirea Cocoș. Această scenă este imortalizată și pe pereții Bisericii Sfântului Athanasie cel Mare din localitate.

Modernizarea îndepărtează pelerinii

Atât locuitorii Niculițelului, cât și pelerinii din țară, sunt nemulțumiți de modernizarea acestui monument. „Totul s-a transformat prea mult în muzeu și se pierde esența acestui loc sfânt. Intrăm, admirăm și plecăm. Nu putem să atingem mormântul sfânt, nu avem unde să ne închinăm. Numai o rugăciune în gând înălțăm către Sfinții Mucenici. Ar trebui să se construiască o Catedrală aici, nu un muzeu. Iar după ce au modernizat-o, totul pare mult mai rece”, povestește cu tristețe doamna Ionela, om de-al locului. În 2015 s-a finalizat proiectul de reabilitare și modernizare a monumentului paleocreștin, cu o investiție de 11 milioane de lei, fonduri provenite de la Uniunea Europeană. Pe 18 aprilie 2016, premierul de atunci al României, Dacian Cioloș, a vizitat acest monument și a afirmat că „e un exemplu despre cum pot fi puse în valoare multe astfel de obiective pe care le avem pe teritoriul țării și cum se pot integra într-un concept mai larg de turism, apropo de această regiune Dobrogea, care se află dincolo de Delta Dunării și care ar atrage sigur foarte mulți turiști”.

Fiul lui Dancila a dat BAC-ul la Grup Scolar Videle! Ce nota a putut sa ia...

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI