Anunţăm pe această cale cetăţenii care trăiesc mai ales în Dobrogea, că dacă, se va întâmpla ca în vreo dimineaţă, să se trezească în curte sau pe casă cu vreun paraşutist militar american, să nu se sperie. Nici n-am ieşit din NATO, nici nu suntem atacaţi de ruşi. Pur şi simplu, avionul pe care militarul îl pilota a rămas fără combustibil în aer şi a fost nevoit să se catapulteze. Atâta tot.

Nici să nu vă întrebaţi dacă, nu cumva, pe fondul recesiunii economice şi a creşterii preţului la carburanţi, US Army a cumpărat mai puţin cobumbustibil. Nici vorbă. Militarii aveau combustibil. Doar că au fost luaţi efectiv prin surprindere, ca la Rovine, şi au devenit instantaneu victimele unei diversiuni năpraznice, pentru care nu au fost pregătiţi la orele de antrenament. Li s-a furat carburantul.

În urmă cu câţiva ani, mă gândeam că infractorii români au fost pur şi simplu umiliţi de cei albanezi. În timpul vizitei oficiale a preşedintelui SUA de atunci, şi comandant al forţelor armate, George W Bush, în Albania, în timp ce cel mai puternic om al lumii făcea baie de mulţime şi dădea mâna cu cetăţenii albanezi ieşiţi cu entuziasm să îi întâmpine, la un moment dat, cineva i-a subtilizat de la încheietura mâinii ceasul. S-a văzut asta foarte clar pe filmarea care a fost dată pe toate posturile de televiziune din lume.

Ei bine, acum ai noştri egalează pe un contraatac fulgerător, atacând nu doar pe comandantul forţelor armate ale SUA, ci o întreagă bază militară a US Army. Pe nesimţite, i-au lăsat fără combustibil. Valoarea pagubei, na, ca la una dintre cele mai mari armate din lume: peste 2 milioane de dolari.

Ţară sigură România. Aliat de nădejde la graniţa de Est a alianţei, într-o zonă extrem de fierbinte. Având chiar graniţă comună cu un stat, Ucraina, care a fost atacat de către adversarul tradiţional al NATO, Federaţia Rusă.

Cu sigurnaţă că această întmplare, va intra în folclorul armatei americane şi se va face haz de ea. Dar cred că în România, alianţa cu americanii a avut mai multe astfel de momente, aşa încât un militar mai cu talent la scris ar putea compune o piesă de vodevil, care să se prezinte militarilor atunci când se întorc, obosiţi, din misiuni şi vor să se destindă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, americanilor li se prezentau pe front cu caravana cinematografică, filme cu cele mai mari staruri de la Holywood. Acum, s-ar putea alcătui un astfel de film de destindere cu întâmplări actuale ale militarilor americani în România.

Pentru că furtul de combustibil de la baza Mihail Kogălniceanu nu este singurul moment de umor distractiv din această colaborare.

Pe data de 2 iunie 2017, toată Valea Oltului a fost blocată mai multe ore la rând de un convoi NATO, care stătea pe loc pentru că la unul dintre camioane se defectase o roată. Şi în România nu există vulcanizare militară. O oră a durat până ce militarii au constatat de ce s-a oprit convoioul şi încă mai mult de două ore după aceea până a venit un utilaj special care să ia maşina de luptă. În total, mai bine de trei ceasuri. Din convoi făceau parte iniţial 17 camioane, dar în urma incidentului nu au mai continuat deplasarea decât 14. Adică trei camioane lipsă din coloană. Ce s-a întâmplat cu celelalte două camioane de nu au mai putut înainta, de vreme ce doar unuia i se stricase roata? Probabil că şi aici avem de-a face cu un furt, dar care nu s-a dat publicităţii. Un furt de roţi. Şi mergeau trei camioane pe o singură  roată, că atâtea mai rămăseseră. Convoiul participa la exerciţiul Noble Jump 2017, de la Poligonul Cincu din Braşov şi, atenţie, făcea parte din Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat.

Noroc mare că nu a fost decât o aplicaţie! Că într-o situaţie reală de luptă, această Forţă cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat n-ar fi prins nici măcar sfârşitul banchetului de după încheierea păcii, nicidecum conflictul în care ar fi trebuit să intre primii.

De asemenea, tot pe această cale, anunţăm locuitorii din Vestul ţării, să nu intre în panică dacă se vor trezi că pe ogorul de lângă casă aterizează un avion biplan străin. Nu suntem atacaţi de nimeni. Este un avion care transportă ţigări ieftine, netimbrate, pentru vândut la târguri. Nu e nimic periculos, în afară de faptul că tutunul, mai ales că poate fi cumpărat la preţ mult mai mic decât la stat, dăunează grav sănătăţii. Dacă vă întrebaţi cum de au reuşit nişte avioane străine să intre în spaţiul aerian al NATO, fără să fie văzute, să staţioneze pe teritoriul ţării noatre, membră NATO şi apoi să treacă graniţa înapoi fără să fie observate de performantele radare NATO, explicaţia e simplă: zburau prea jos. Dar soluţie există. Trebuie doar ca radiolocaţia de la Armată să caute prin magaziile vechi nişte radare fabricate la Tehnoton Iaşi, pe lămpi cât damigeana, că alea nu prind decât ce zboară jos. În sus nu văd nimic. Dacă le repun în funcţiune, s-a rezolvat.

În încheiere, pentru că se apropie 1 Decembrie, mi-aş permite o recomandare pentru militarii care vor defila pe sub Arcul de Triumf, prin faţa preşedintelui Iohannis şi a generalului Ciucă, pentru că noi, ăştia pe care-i apără, nu avem voie să-i vedem şi să-i aplaudăm. Înainte de paradă, verificaţi bine rezervoarele dacă au destul combustibil şi număraţi cu atenţie roţile de la maşini.

Nu de alta, dar să nu cumva să rămâneţi în pană sub Arcul de Triumf, pentru că pe acolo (pe sub cel vechi, din lemn) au defilat cu mândrie în 1877 Militarii Români, călcând în cizme, conform tradiţiei învingătorilor, drapele de luptă ale învinşilor. Se întorceau acoperiţi de glorie de la Plevna, Griviţa, Smârdan, aducându-ne Independenţa. Dar şi Armata Română (pe sub cel nou, de astăzi) întoarsă acoperită de glorie de pe fronturile din Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Târgu Ocna, Budapesta, aducându-ne România Mare. Deşi erau obosiţi de atâtea lupte, niciun ostaş nu s-a împiedicat.