Legea insolvenței persoanelor fizice, aprobată de Camera Deputaților, așteaptă acum promulgarea și, în cazul unui aviz pozitiv al președintelui Klaus Iohannis, ar putea intra în vigoare spre finalul anului

Legea se referă la trei forme de insolvență: cea bazată pe un plan de rambursare, cea care se bazează pe lichidarea bunurilor personale și procedura rapidă, pentru datorii mai mici.

Cine poate cere insolvența

Potrivit legii, are dreptul să depună cererea de intrare în insolvență orice persoană care înregistrează restanțe de peste 90 de zile, iar cei cu datorii scadente ce depășesc 15 salarii minime, pot cere deschiderea procedurii de insolvență pe baza planului de rambursare, la tribunal sau la o comisie de specialitate.

Planul de rambursare, pe care persoana cu datorii îl va realiza împreună cu un administrator judiciar, trebuie aprobat de cei la care are datoriile restante, iar deschiderea procedurii poate fi decisă atât de un tribunal, cât și de o comisie de insolvență, care ar urma să funcționeze pe lângă Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor. Cei care sunt în plină executare silită vor beneficia de suspendarea procedurii, a explicat pentru EVZ deputatul PSD Ana Birchall, inițiatoarea legii. „Odată ce se depune cererea, procedura este suspendată”, a spus aceasta. Suspendarea poate avea loc pentru trei luni de zile. Însă, suspendarea pe termen lung se obține doar odată ce planul de rambursare a fost aprobat de creditorii care dețin cel puțin 55% din valoarea totală a creanțelor. Dacă aceștia nu își dau acordul, debitorul poate merge cu planul în instanță și obține câștig de cauză. Prin plan, debitorul poate propune rambursarea doar parțială a datoriei către creditor.

Varianta lichidării

Planul de redresare al persoanei fizice poate dura maxim cinci ani, cu posibilitatea de prelungire pentru un an. Dacă situația financiară a acesteia este „iremediabil compromisă”, atunci poate solicita din start insolvență prin lichidarea de active, respectiv vânzarea bunurilor. Ana Birchall spune că, potrivit legii, dacă după doi ani de la declanșarea procedurii se rambursează 50% din credit sau 40%, după trei ani, atunci datoria se stinge.

Ai fost executat silit? Scapi de restul de datorie

Legea oferă o soluție și pentru cei care au fost executați silit de bănci, dar sunt în continuare datori la bancă. De exemplu, persoanele care au luat un apartament pe care banca l-a executat silit, fără a recupera însă tot creditul, deoarece apartamentul a fost vândut în pierdere. Aceștia pot depune o „cerere de eliberare de datoria reziduală”, prin care pot scăpa de acea parte din creditul rămas de rambursat.

În cât timp apare

În câteva săptămâni, legea ar putea fi promulgată, iar după ce este publicată în Monitorul Oficial va intra în vigoare după 180 de zile, timp în care trebuie să apară normele de aplicare și trebuie înființate comisiile de insolvență de pe lângă ANPC. Acestea vor numi administratorul judiciar și vor verifica punerea în aplicare a planului de restructurare al debitorului.

Băncile așteaptă normele de aplicare

„Salutăm legea și apreciem deschiderea spre dialog a comisiilor de specialitate din Parlament. Forma adoptată pare a reuși să impună un mecanism sistematic care acordă șansa de a își reveni financiar debitorului de bună credință”, a declarat pentru EVZ Bogdan Preda, director executiv relații publice și instituționale al Consiliului Patronatelor Bancare din România. Surse din mediul bancar ne-au declarat însă că extrem de importante vor fi normele de aplicare. „De exemplu, trebuie văzut cine va face parte din comisiile de insolvență de pe lângă ANPC, pentru că unii spun că trebuie să fie și reprezentanți BNR, alții cer reprezentanți ai ANPC”. În plus, ce se întâmplă dacă o persoană ia un credit cu intenția de a frauda banca și își declară falimentul? „Vă dați seama că va fi un efort substanțial tot din partea băncilor, care vor trebui să angajeze investigatori pentru a descoperi dacă debitorul a fost sau nu de bună credință”, ne-au spus reprezentanți bancari.