La ora actuală, marina americană dispune de 10 portavioane din clasa Nimitz, la care se adaugă USS Gerald Ford, cap de serie al unei nouă clase de portavioane. Însă acesta nu este încă operațional.
O lege federală americană stabilește la 10 numărul minim de portavioane pe care US Navy trebuie să le opereze.
Și, după cum a afirmat Donald Trump, există planuri de creștere a numărului acestui tip de nave la 12, în conformitate cu Fleet Response Plan din 2003, care prevede că US Navy trebuie să fie capabilă să desfășoare, în orice moment, cel puțin 6 grupuri aeronavale.
Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, mai multe semnale au sugerat că obiectivul afișat de actualul chiriaș al Casei Albe nu va fi îndeplinit, atât din motive bugetare, cât și din motive strategice.
În ianuarie, în timp ce încă era secretar al Marinei SUA, Thomas Modly a estimat că numărul portavioanelor din clasa Nimitz și Ford va fi mai mic de 12. Subliniind costurile ridicate ale acestor nave, pe care le-a calificat ca „ținte atractive”, el a afirmat că „responsabilii trebuie să fie mai realiști cu privire la ceea ce va fi realizabil în următorul deceniu, în loc să planifice o viitoare marină” care va fi operațională „atunci când vom fi cu toții morți”.
Apoi, luna trecută, Modly a înființat un grup de studiu care, numit „Futur Carrier 2030”, urmează să prezinte un raport privind rolul aviației navale îmbarcate într-un context marcat de rivalitățile cu China și cu Rusia, precum și de apariția de noi amenințări și de alte arme, cum ar fi rachetele hipersonice.
Fostul secretar al Marinei SUA a declarat că o astfel de abordare trebuie angajată înainte de a continua construirea noilor portavioane din clasaGerald Ford, dintre care patru au fost deja comandate.
În același timp, Office of the Secretary of Defense (OSD), responsabil de politici, planificare , de gestiunea resurselor și de evaluarea programelor în cadrul Pentagonului, a făcut propriul studiu asupra structurii pe care US Navy o va avea până în 2030, cu obiectivul unei flote de 355 de nave.
Potrivit Defense News şi Opex 360, OSD tocmai a lansat primele concluzii. În consecință, Marinei SUA i s-ar solicita să retragă din serviciu două din portavioanele sale „gigant” și să se mulțumească cu nouă nave de acest tip.
„Înlăturarea a două portavioane ar schimba definitiv modul în care Marina abordează prezența sa în lume și ar obliga-o să-și regândească modelul de proiecție a puterii”, a comentat căpitanul Jerry Hendrix, analist în cadrul grupului Telemus.
De remarcat că acesta din urmă a pledat pentru o astfel de evoluție În 2013, a pus sub semnul întrebării relevanța portavioanelor uriașe, într-o notă publicată de Center for a New American Security, considerând că astfel de nave vor deveni prea vulnerabile la submarine și rachete.
Dacă formatul de 9 portavioane este reținut, atunci US Navy ar comanda cel mult patru nave din clasa Gerald Ford. Portavioanele USS Nimitz, USS Dwight D. Eisenhower și USS Carl Vinson trebuie să fie retrase din serviciu până în 2030.
Iar USS Theodore Roosevelt și USS Abraham Lincoln vor avea o soartă identică în următorii ani.
Cu un format redus la 9 portavioane „uriașe”, Marina SUA va avea doar 6 sau 7 operaționale în orice moment, știind că va trebui să jongleze cu perioadele de regenerare și întreținere (din acest punct de vedere, navele din clasa Gerald Ford sunt proiectate tocmai pentru ca operațiunile de mentenanță să fie mai puțin numeroase).
Acestea fiind spuse, US Navy și US Marine Corps iau în considerare şi conceptul de „lighting carrier”, portavioane de dimensiuni mai mici dar care pot opera un număr destul de mare de avioane de luptă.
Ceea ce se întâmplă în prezent în Marea Chinei de Sud: prezența navală americană este asigurată de nava de asalt amfibiu USS America (și F-35Bs), în timp ce portavionul USS Theodore Roosevelt este scos din cursă din cauza epidemiei Covid-19.
Mai mult, studiul OSD recomandă, de asemenea, înghețarea numărului de distrugătoare și de crucișătoare în exploatarea US Navy și concentrarea pe nave de suprafață mai „mici”, al căror număr trebuie să crească la 55, din care 35 de Littoral Combat Ship, restul urmând a fi completate de fregate din programul FFG (X).
OSD subliniază, de asemenea, necesitatea dotării US Navy cu nave fără echipaj. În 2019, marina a solicitat o anvelopă de 400 de milioane de dolari pentru a finanța dezvoltarea a două nave de acest tip.
„În fața unui potențial adversar (China) care produce nave într-un ritm crescut, trebuie să ne schimbăm modul de gândire”, a declarat recent amiralul Mike Gilday, șeful marinei americane.
Un calcul similar a făcut și statul-major chinez: în ianuarie, nava fără echipaj JARI-USV a început primele teste pe mare.