Crimeea şi Moldova ar putea deveni noile "ţinte" ale Rusiei, în contextul recentelor tensiuni între Moscova şi Occident.

După recunoaşterea independenţei provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, Rusia ar putea avea şi „alte obiective“, a avertizat ieri şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, menţionând în acest sens Crimeea, Ucraina, Moldova, relatează AFP.

„Este foarte periculos“, a spus ministrul francez de externe, într-un interviu pentru postul de radio Europe 1, referindu- se la obiectivele de politică externă ale Moscovei privind zona Mării Negre.

Un avertisment similar a fost lansat şi de comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. „Ucraina ar putea fi următoarea ţintă a presiunilor politice venite din partea Rusiei. Este important din punctul de vedere al stabilităţii ca UE să trimită un semnal politic clar că integrarea Ucrainei în Uniune este posibilă dacă ţara îşi urmăreşte obiectivul de promovare a reformelor conforme cu valorile europene“, a precizat Olli Rehn. Comisarul a subliniat că, deşi discuţiile privind aderarea fostei republici sovietice la UE nu sunt de actualitate, „nu ar trebui să spunem «niciodată» Ucrainei“.

Crimeea, în obiectiv

Potrivit unor responsabili europeni, dacă preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, continuă să susţină Georgia şi să-şi împingă ţara spre NATO, nu este exclus ca următoarea ţintă a armatei ruse să fie Crimeea, teritoriu cedat Kievului de liderul sovietic Nikita Hruşciov, în anul 1954.

Pe 13 august, Ucraina a impus mai multe restricţii vizând manevrele flotei ruse staţionate la Sevastopol, implicându- se indirect în conflictul rusogeorgian. Ieri, Iuşcenko nu a dat semne că ar fi dispus să facă un pas înapoi şi a calificat drept „inacceptabilă“ decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa Osetiei de Sud şi a Abhaziei.

Agitaţie la Chişinău

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, săptămâna aceasta, că părţile implicate în conflictul transnistrean sunt gata să se întoarcă la „Planul Kozak“ din 2003, care prevedea federalizarea Republicii Moldova.

Un grup de experţi de la Chişinău a recomandat însă oficialilor moldoveni să dea dovadă de prudenţă în analizarea eventualelor propuneri ale Moscovei care ar viza soluţionarea conflictului, transmite agenţia Info-Prim Neo.

Potrivit expertul independent Vlad Lupan, „negocierile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă pentru rezolvarea crizei transnistrene vor da un singur rezultat - Kozak 2. Dacă negociem cu Moscova, trebuie să avem de partea noastră nişte aliaţi capabili să influenţeze Rusia“, a apreciat Lupan. VALURI ÎN MAREA NEAGRĂ Navele NATO, în vizorul flotei ruse

Flota rusă a primit ordin de a monitoriza navele din ţările membre NATO în Marea Neagră, a anunţat ieri adjunctul şefului de stat major al forţelor armate ruse, Anatoli Nogoviţin. Prezenţa în această regiune a flotei „statelor care nu aparţin din punct de vedere geografic Mării Negre este limitată“ de legislaţia internaţională, mai ales în ceea ce priveşte durata (maximum 21 de zile), numărul vaselor şi capacitatea lor de transport, a reamintit oficialul citat. El a subliniat că „statele NATO care nu aparţin regiunii Mării Negre nu îşi pot spori constant prezenţa militară în Marea Neagră“. O navă aparţinând Pazei de Coastă americane, având la bord ajutoare umanitare, a sosit, ieri, în Portul Batumi, în sud-vestul Georgiei. Purtând inscripţia „US Coast Guard“, aceasta a acostat cu puţin înainte de ora 12.00. Vasul urma să părăsească portul în cursul zilei, după descărcarea ajutoarelor. Nava Dallas a fost precedată, duminică, de un vas american de luptă, distrugătorul USS McFaul, care a adus în Portul Batumi cuverturi, alimente şi produse de igienă, părăsind ulterior apele teritoriale georgiene. Tot ieri, nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră, crucişătorul Moskva, a acostat în Portul Suhumi din Abhazia.

CRITICĂ DISCRETĂ

China, preocupată de situaţia din Georgia

Aflat ieri în vizită în Tadjikistan unde urmărea să obţină sprijinul Chinei în confruntarea cu Occidentul privind independenţa provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, preşedintele rus Dmitri Medvedev a primit un răspuns evaziv din partea conducerii chineze, transmite AFP. Comunicatul oficial emis de Ministerul Afacerilor Externe chinez menţionează „preocuparea Chinei cu privire la ultimele evenimente în care sunt implicate Osetia de Sud şi Abhazia“. Aceasta este prima reacţie oficială din partea Chinei, care a evitat să se ală- ture puterilor occidentale în condamnarea intervenţiei ruse din Georgia. „Suntem conştienţi de istoria regiunii şi de complexitatea situaţiei din Osetia de Sud şi Abhazia. De aceea, sperăm că părţile implicate vor putea rezolva problema prin intermediul dialogului“, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Potrivit AFP, dosarul georgian pune China în faţa unei dileme: păstrarea unor relaţii diplomatice strânse cu Federaţia Rusă sau criticarea acţiunilor acesteia, ceea ce poate încuraja cererile de independenţă a Tibetului budist şi a provinciei Xinjiang, din nord-vestul Chinei, cu populaţie preponderent musulmană. (Vasile Decu)

SEVASTOPOL. Crucişătorul Moskva, nava amiral a flotei ruseşti de la Marea Neagră