Preşedintele Traian Băsescu susţine însă că reîntregirea lor este posibilă. Vechiul executiv crease condiţiile pentru o majorare de 16 procente.

Mult discutata reîntregire a salariilor nu se mai face de la 1 iunie, deşi toată lumea se aştepta deja la asta. Prezentat ca o victorie de echipa PSD, acceptul FMI de majorare cu 8% a salariilor lasă în urmă o promisiune neonorată.

Întregirea presupune ajungerea la 100%, în timp ce această măsură nu duce salariile decât la 93,15% din valoarea iniţială.

Mai mult, anunţul nu dă de înţeles că ar mai avea loc vreo majorare ulterioară. "S-au găsit soluţii pentru rezolvarea celor două probleme asumate de USL şi anume problema salariaţilor bugetari şi a pensionarilor", a spus ministrul desemnat al Finanţelor, Florin Georgescu.

Dacă privim înapoi la povestea întregirii salariilor, concluzia este că pasul actual e mai degrabă un regres. Despre revenirea salariilor la nivelul din 2010 se discută de mai bine de nouă luni. Dacă la început lucrurile erau condiţionate de rezultatele economiei, în martie 2012 ele au căpătat forma unui angajament ferm al Guvernului.

În urmă cu doar câteva zile, ministrul Finanţelor din Guvernul Ungureanu, Bogdan Drăgoi, a explicat şi care sunt sursele pentru majorarea cu circa 16% a salariilor din iunie: pe de o parte economiile rezultate în urma plecărilor pe cale naturală din sistem, pe de altă parte încasările bugetare mai mari generate de creşterea economică.

Cheltuielile salariale sunt în grafic

Nici nu ar fi nevoie de explicaţii savante. Este de ajuns să ne uităm pe datele din ultimii ani pentru a ne da seama că măsura este una realizabilă. Scopul tăierii salariilor era reducerea presiunii pe care o puneau acestea asupra bugetului şi a deficitului bugetar. Între timp, ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în Produsul Intern Brut a scăzut de la 9,5% în 2009 până la 7% în 2011. Cu alte cuvinte, "anvelopa salarială" a scăzut, dacă o raportăm la PIB, cu 26,3%, deci chiar mai mult decât se intenţionase în vara lui 2010. Care este explicaţia? Scăderea numărului de angajaţi din sectorul bugetar, pe care se miza de altfel încă de la început ca soluţie pe termen lung.

"Există resurse pentru revenirea salariilor. România îşi luase angajamentul de a scadea cheltuielile cu salariaţii bugetari de la 9,6% până la 7%. Or acum suntem cu salariile la 6,9%", a spus ieri preşedintele Băsescu.

Cum se poate ca, deşi existau deja resurse pentru majorarea salariilor de la 1 iunie, în urma negocierilor a fost obţinută şi o creştere a deficitului bugetar pentru acest an?

Răspunsul vine din in­sistenţa noului Guvern de a strecura şi o măsură populistă în "pachet", în acest caz returnarea banilor reţinuţi pensionarilor pentru asigurările sociale de sănătate.

Click pe imagine pentru a mări

Unde merg banii de majorări

Revendicările recente ale pensionarilor au la bază decizia Curţii Constituţionale prin care reţinerea CASS pentru întreaga pensie în cazul celor ce depăşesc 740 de lei, şi nu doar pentru ce depăşeşte acest prag, este neconstituţională.

Decizia Curţii specifică totuşi în mod explicit că nu se aplică retroactiv. În aceste condiţii, returnarea banilor reţinuţi până acum nu este necesară, şi nici măcar legală. Se pare că banii necesari pentru această măsură acoperă şi restul de 7% pentru salariaţi, dar şi creşterea deficitului bugetar, subiect agreat cu FMI. Citiţi şi:

• Băsescu: "Trimit Parlamentului scrisoarea de intenție doar dacă nu afectează deficitul fondului de pensii"
• Băsescu la hypermarket: Ar fi un dezastru să nu treacă Guvernul. PLUS: Cui a dat președintele o bere