Viorica Dăncilă i-a făcut hatârul UDMR-ului după ce l-a ascultat pe Kelemen Hunor.

Viorica Dăncilă i-a făcut hatârul UDMR-ului după ce l-a ascultat pe Kelemen Hunor.

Guvernul Dăncilă, la cererea UDMR, a revenit asupra Codului administrativ și a modificat prin ordonanță de urgență, forma inițială a actului normativ. Partide și organizații civice reclamă că noile prevederi deschid calea dezmembrării teritoriale a României și introducerea limbii maghiare ca limbă ofi cială, până la nivelul Guvernului, Parlamentului și Președinției. Și Klaus Iohannis este acuzat că, deși nu este de acord cu ordonanțele de urgență, nu a protestat și nu a avut nicio opinie cu privire la modificările făcute de guvern.

Noul Cod administrativ a reușit să irite pe toată lumea și să stârnească și reacții internaționale. Majoritarii spun că prevederile dau drepturi prea multe minorității maghiare, UDMR se plânge că drepturile lor au fost restrânse, Opoziția spune că se va contribui la baronizarea administrației la nivel local și la deteriorarea actului administrativ.

Nu în ultimul rând, funcționarii din sistemul finanțelor reclamă că au rămas fără drepturile inițiale. La ultimele alegeri, scrutinul din 26 mai, UDMR a obținut voturi, și nu puține, în toate județele. Dacă nu au susținători peste tot în țară, asta ar însemna că acolo trăiesc foarte mulți maghiari care, la un moment dat, ar putea emite pretenții legate de folosirea limbii materne în administrație.

Sintagma care aruncă în aer liniștea tuturor Modificarea articolului 94 referitor la folosirea limbii minorităților naționale, în sensul în care autoritățile locale pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută, este văzută altfel de fiecare parte.

Deputatul PMP de Mureș, Marius Pașcan, spune că această modificare este de neacceptat. „Și când te gândești că UDMR complota și trudea de zeci de ani să elimine principiul constituțional privind „ponderea semnificativă” a minorităților naționale, pentru asigurarea utilizării limbii unei minorități în relațiile cu autoritățile publice...

A reușit doamna Viorica să le satisfacă hatârul prin OUG care elimină pragul de 20% pentru „dublarea” limbii oficiale a statului român în relațiile cu autoritățile. Astfel, printr-o combinație politică la nivelul autorităților publice locale, e liber să fie utilizată limba unei minorități chiar acolo unde procentul acesteia poate fi de doar 1 la sută.

Se oficializează, practic, cel puțin o a doua limbă oficială în România iar acesta este un pas concret către federalizarea statului național! Dar astfel de strategii complexe ale udemerimii, cu bătaie pe termen lung, nu are cum să le priceapă intelectul doamnei Veo sau al altor impostori sfertodocți care-i țin trena.

Vom sesiza Instituția avocatul poporului în această privință. PSD-ALDE au tras un glonț politic în tâmpla statului român!”, a afirmat politicianul.

De cealaltă parte, UDMR spune că pentru a beneficia de drepturile conferite, până la următorul recensământ, maghiarii vor fi nevoiți să sporească natalitatea.

De sintagma „autoritățile pot decide” fac și politicienii UDMR caz. Noul Cod administrativ elimină o prevedere din 2006 potrivit căreia minorităților naționale din România li s-a garantat menținerea drepturilor de folosire a limbii materne chiar dacă, în anumite situații, ponderea minorității respective dintr-o localitate scade sub pragul de 20 procente.

„OUG nu doar că diminuează drepturile minorităților, dar împiedică și procesul de descentralizare, deși UDMR a depus o serie de amendamente la Codul Administrativ adoptat anul trecut în Parlament, și care ar fi avut ca scop transferul deciziilor la nivel local în problemele care vizează în mod direct comunitățile locale, aceste  propuneri nu sunt incluse în OUG adoptată miercuri”, spune Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat.

Un alt obiectiv important pentru UDMR a fost introducerea în textul de lege a posibilității de inițiere a acțiunii disciplinare împotriva oricărui funcționar public care, în decursul desfășurării activității sale sau în afara instituției, incită la ură împotriva unei minorități sau discriminează prin orice fel.

„Această dispoziție a fost de asemenea eliminată din Ordonanța de Urgență, deși ar fi împiedicat funcționarii publici să instige la ură în spațiul public și ar fi prevăzut obligativitatea respectării drepturilor și demnității cetățenilor”, a explicat Cseke Attila.

OUG privind Codul administrativ a fost adoptată pe 25 iunie. Marți, președintele UDMR Kelemen Hunor i-a solicitat premierului Viorica Dăncilă o întrevedere. Miercuri, în ședință de Guvern, au fost aduse modificări actului normativ.

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó a criticat dur adoptarea documentului. „Noul Cod administrativ al României, adoptat de către guvernul de la Bucureşti printr-o ordonanţă de urgenţă, nu numai că nu extinde drepturile minorităţilor, ci chiar ia drepturi existente, dobândite deja. Drepturile minorităţilor sunt protejate de acorduri internaţionale, respectiv acorduri bilaterale, iar acestea trebuie respectate şi în România”, a afirmat şeful diplomaţiei ungare.

Consilierii maghiari blochează bugetul

O situație aparte se întâlnește la Tîrgu Mureș, unde conducerea municipală a UDMR a fost decapitată de liderul  județean, Peter Ferencz, din cauză că au propus ca, în interesul orașului, să se normalizeze relațiile dintre minoritate și majoritate.

Odată scăpați de șeful conciliant, aleșii locali au continuat boicotul și au votat împotriva rectificării bugetului. Primarul Dorin Florea spune că aleșii locali ai UDMR se comportă ca niște „copii răsfățați”.

„Pozițiile celor din UDMR sunt pure inepții, cu tentă răutăcioasă, care nu au nicio legătură cu realitatea, motiv pentru care îmi vine greu să exemplific și să răspund acestor acuzații. Dacă luăm în calcul și întârzierea cu două luni a votării bugetului la nivel național, tot din cauza unor dispute politice, reiese foarte clar cinismul de care dau dovadă consilierii UDMR.

Din păcate, prin decizia de amănare a rectificării bugetului local, nu au făcut altceva decât să afecteze grav activitatea serviciilor precum: salubritatea, reparații în școli, transportul în comun, salarii. Practic, consilierii UDMR au ignorat total că cei ce au de suferit sunt târgumureșenii, români și maghiari deopotrivă.

După astfel de experiențe înțeleg și definesc mult mai responsabil funcția de primar. Nu mă văd niciodată în situația în care, la o poruncă politică, să acționez împotriva cetățenilor”, a declarat edilul.

Teodorovici le-a dat o lovitură subordonaților

La revizuirea Codului aministrativ prin OUG au fost eliminate și prevederile potrivit cărora funcționarii din Ministerul Finanțelor ar fi avut un statut special.

Sindicaliștii din Finanțe au cerut în mod repetat ca meseriile de inspector fiscal, executor fiscal, analist de informaţii fiscale etc să fie tratate distinct având ca obiectiv principal o salarizare diferențiată a funcționarilor. În prima  variantă a actului, cerințele lor au fost incluse, dar la a doua, eliminate.

Sindicatul Naţional Finanţe Publice SindFISC protestează față de aceste modificări și nu renunță la demersurile de determinare a decidenților să elaboreze Statutul Finanțistului, care-i diferențiază de ceilalți funcționari publici.

Aceștia susțin că munca de finanțist presupune în plus: disponibilitate la timp de lucru prelungit, la deplasări frecvente în interiorul ariei normale de competenţă teritorială dar şi în afara acesteia, ralierea funcţionarilor la valorile şi politicile fiscale promovate de stat.

Motivarea urgenței

În nota de fundamentare, Guvernul explică de ce a ales ordonanța de urgență și nu trecerea Codului prin Parlament și se arată că a fost vorba de constrângere „în vederea eliminării disfuncționalităților de ordin sistemic, prin codificarea/ sistematizarea/ îmbunătățirea soluțiilor de reglementare din cuprinsul principalelor acte normative din domeniul administrației publice, disfuncționalități care au creat de-a lungul timpului situații excepționale la nivelul unor colectivități locale”.

Alte prevederi ale actului normativ:

● Proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție. ● Pensii speciale pentru aleșii locali, care se vor acorda pe lângă pensiile normale socotind și numărul de mandate ale acestora, dar și mărimea localității. ● Persoanele condamnate penal, dar pentru care a intervenit reabilitarea pot fi membri ai Guvernului. ● Transferul răspunderii de la primari către funcționarii publici.