Termenul stabilit prin PNRR pentru intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care să înlocuiască Legea nr. 127/2019, este sfârșitul lunii martie 2023. Şi chiar dacă creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani a declanșat revolte în Franța, românii sunt încurajați să lucreze până la 70 de ani.
Prin noua lege a pensiilor se dorește introducerea unei noi formule de calcul bazate pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității. Apoi, tot în noua lege va stabili că toate dosarele de pensii aflate în plată vor fi evaluate, pentru ca ulterior să fie recalculate. Așadar, pensiile vor crește, dar vizate de creștere vor fi, în principal, cele mici.
Noua lege a pensiilor vine cu stimularea rămânerii în activitate
Tot în noua lege a pensiilor se vor introduce mai multe măsuri ce au ca scop stimularea rămânerii in activitate și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, ținând cont de creșterea speranței de viață, și, până în 2035, se va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani.
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei, vârsta standard de pensionare crește eșalonat până în anul 2030, până la 63 de ani (acum e la 62 de ani).
De asemenea, prin noua lege se urmărește asigurarea viabilității financiare a Pilonului II al sistemului de pensii, prin creșterea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Cota de contribuție la fondul de pensii este, în prezent, de 3,75%.
Mai ușor cu pensionarea anticipată
Tot în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) mai există această prevedere prin care România trebuie să reducă accesul la pensionarea anticipată. Sunt, de asemenea, reglementări care vizează și pensia minimă. Pensia minimă ar urma să fie calculată în funcție de salariul minim pe economie.
În prezent, pensia minimă este 1.200 lei, iar salariul minim pe economie a ajuns la aproximativ 1.860 lei. Aproximativ 1.000.000 de români primesc această pensie minimă lună de lună. Țara noastră trebuie să adopte toate aceste modificări și nu numai, până la finalul trimestrului unu al acestui an. În caz contrar, România riscă să piardă bani din PNRR.
Principalele aspecte urmărite prin noua legislație sunt:
În PNRR apar mai multe detalii cu privire la noua legislație care vor aduce modificări substanțiale românilor care vor ieşi la pensie după apariția acestei legi cu reguli impuse de Bruxelles.
- asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin includerea în noua legislație a unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice;
- cheltuielile cu pensiile se vor concentra pe creșterea mai mare a pensiilor mici și se vor menține ca pondere în valoarea totală a PIB-ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat;
- întărirea principiului contributivității, astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat;
- asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ cinci milioane de dosare de pensii, din format electronic şi/ sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii;
- digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice și a structurilor teritoriale pentru automatizarea și simplificarea interacțiunii digitale cu beneficiarii, dar și pentru creșterea ritmului de procesare a solicitărilor în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite; digitalizarea funcționării sistemului de pensii private și diversificarea investițiilor din pilonul II de pensii.
Sursa: avocatnet.ro.