Nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv

Comemorare Colectiv 2024. Sursă foto: facebook.com/raduna.marian.5

Pe 30 octombrie 2015, România a fost zguduită de cea mai mare tragedie din istoria recentă – incendiul devastator din clubul Colectiv. La ora 22:30, trupa Goodbye to Gravity urca pe scenă pentru a susține un concert, moment în care artificiile folosite în timpul spectacolului au declanșat un incendiu care a cuprins rapid tavanul clubului.

Pe măsură ce fumul toxic devenea din ce în ce mai dens, mulțimea panicată încerca să scape, însă aglomerația și lipsa ieșirilor de urgență au transformat evacuarea într-un haos înspăimântător.

Pompieri, ambulanțe și polițiști au sosit rapid la fața locului, iar primul bilanț cutremurător a fost anunțat în doar câteva ore: 27 de persoane își pierduseră viața și 162 erau rănite, fiind transportate la aproape toate spitalele din Capitală.

Nouă ani de la tragedia din clubul Colectiv

Se împlinesc nouă ani de la tragicul incendiu din clubul Colectiv, eveniment care continuă să aibă un impact profund asupra societății și sistemului de sănătate din România. În acest an, două momente au atras atenția în domeniul Sănătății. În primăvară, Ministerul Sănătății a aprobat un Ordin care, potrivit medicilor și supraviețuitorilor tragediei din 2015, permite structurilor medicale existente să fie clasificate drept secții pentru mari arși prin reducerea standardelor doar pe hârtie, fără asigurarea resurselor și competenței necesare pentru tratamentul complex al pacienților cu arsuri grave. În luna iunie, dosarul Colectiv II, care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spitale acuzați de neglijență în transferul răniților în străinătate, a fost clasat de procurori, stârnind controverse și indignare.

Tragedia Colectiv rămâne un simbol dureros: 64 de tineri au pierdut viața, 27 dintre ei în noaptea incendiului, iar restul în spitale, pe măsură ce au cedat în săptămânile următoare din cauza rănilor și infecțiilor. Aproximativ 150 de persoane au fost rănite, multe suferind mutilări pe viață și trăind cu traume severe. În vara anului 2017, la aproape doi ani de la incendiu, un alt supraviețuitor și-a pus capăt vieții, subliniind efectele pe termen lung ale tragediei asupra celor afectați.

Singurul supraviețuitor al trupei Goodbye to Gravity a împlinit în luna august 40 de ani

Din trupa Goodbye to Gravity, care își lansa albumul în acea noapte fatidică, doar solistul Andrei Găluț a supraviețuit incendiului. După tragedie, Andrei s-a retras complet din cariera muzicală și din viața publică, luptând să-și refacă viața. În cei nouă ani care au trecut, el a trecut printr-un lung proces de tratamente și intervenții chirurgicale, majoritatea desfășurate în Olanda, Germania și Statele Unite, pentru a trata arsurile severe care i-au afectat 45% din suprafața corpului și pentru a-și găsi liniștea interioară după pierderile suferite.

După aproape un deceniu de absență, Andrei Găluț a făcut prima sa postare pe Facebook, un semn că este pregătit să se întoarcă încet în atenția publicului. În imaginea postată, cicatricile arsurilor sunt vizibile, dar zâmbetul său reflectă speranță și dorința de a merge înainte.

„Se spune că viața începe la 40 de ani. Vă mulțumesc tuturor pentru urările de bine!”, a fost mesajul postat în luna august de Andrei Găluț, pe rețelele de socializare.

Andrei Găluț. Sursă foto: Facebook

Ce evenimente au loc pentru comemorarea victimelor din clubul Colectiv

Fotografiile celor 65 de victime ale tragediei de la Colectiv au fost aduse în fața fostei fabrici Pionierul, unde se afla clubul Colectiv.

„Am pus tablourile și vor sta acolo până Joi seara! Mergeți, aprindeți o lumânare și zăboviți câteva momente în fața lor! Nu trebuie să uităm!", spun organizatorii comemorării.

Miercuri, la amiază, victimele tragediei de la Colectiv, petrecută acum nouă ani, vor fi comemorate în fața fostului club. Slujba de pomenire va fi oficiată de Pr. Anghel Chirilă, secretarul Protopopiatului Sector 4, împreună cu alți clerici din aceeași protoierie, conform informațiilor transmise de Sectorul Cimitire, Monumente și Servicii Funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Ceremonia este programată să înceapă la ora 12:00.

Comemorare Colectiv 2024. Sursă foto: facebook.com/raduna.marian.5

Sistemul medical a rămas la fel

La nouă ani de la incendiul din Colectiv, schimbările promise par aproape inexistente, iar subiectul abia mai este discutat. Spitalele din România continuă să fie slab echipate pentru tratarea pacienților cu arsuri grave. Până în prezent, România nu are secții care să respecte standardele internaționale de siguranță pentru astfel de îngrijiri, așa cum cerea legislația.

În aprilie, Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial un Ordin prin care permite ca secțiile medicale existente să fie catalogate drept unități pentru mari arși, însă doar pe hârtie, fără resursele și pregătirea medicală necesare. Această modificare nu a fost anunțată public, iar criticii spun că măsura este doar una birocratică, care nu oferă pacienților cu arsuri grave îngrijirea pe care o merită și de care au nevoie în mod urgent.

Cum a izbucnit incendiul de la Colectiv?

În seara de 30 octombrie 2015, sute de tineri s-au adunat în clubul Colectiv din București pentru concertul trupei Goodbye to Gravity. Trupa își lansa albumul „Mantras of War”. La ora 22:32, artificiile de pe scenă au aprins un incendiu devastator. Flăcările s-au extins rapid pe tavanul clubului. Panica s-a răspândit, iar mulțimea a încercat disperată să iasă pe singura ușă disponibilă.

În acea noapte, 27 de tineri și-au pierdut viața, iar 162 au fost răniți și duși la 11 spitale din București. Scenele de haos și suferință au lăsat o amprentă profundă asupra celor prezenți și familiilor lor.

În următoarele săptămâni, 37 de supraviețuitori au murit în spitale din cauza rănilor și infecțiilor nosocomiale. În total, 64 de vieți au fost curmate de această tragedie, rămânând o amintire dureroasă pentru toată România.

Rude și supraviețuitori chemați de ISU la tribunal

În 2022, aproape șapte ani după tragedia din Colectiv, Curtea de Apel București a pronunțat sentința finală în dosarul Colectiv 1, care viza cauzele incendiului și identificarea celor responsabili. Printre cei condamnați s-au numărat Cristian Popescu Piedone, fostul primar al sectorului 4, și patronii clubului Colectiv. Piedone a fost achitat un an mai târziu, în 2023, după ce executase deja un an și o lună de închisoare, iar în prezent, fiul său ocupă funcția de primar al sectorului 5.

Sentința a inclus și despăgubiri de 60 de milioane de euro pentru supraviețuitori și rudele victimelor, sumă plătită din Fondul de rezervă al Guvernului.

Rudele și supraviețuitorii au continuat să lupte pentru recunoașterea și asumarea răspunderii de către cei vinovați, evidențiind că multe vieți ar fi putut fi salvate dacă regulile de siguranță ar fi fost respectate.

Al doilea dosar Colectiv, deschis ca urmare a acuzațiilor aduse de familiile victimelor legate de refuzul sau întârzierea transferurilor în străinătate, a fost clasat în iunie 2023. Procurorii au decis că faptele nu se încadrează în infracțiuni prevăzute de legea penală, potrivit Ordonanței de clasare.

Printre cei cercetați se numărau ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, și mai mulți manageri de spitale, acuzați că nu au luat măsuri adecvate pentru a preveni infecțiile nosocomiale care au contribuit la agravarea stării pacienților.

La nouă ani de la incendiul din clubul Colectiv, România încă se chinuie să construiască

În fiecare an, aproximativ 10.000 de pacienți ajung la camerele de gardă ale spitalelor din România cu leziuni provocate de arsuri, iar circa 4.000 dintre aceștia necesită internare pentru supraveghere și tratament specializat, conform unui raport al Ministerului Sănătății din 2021.

Dintre pacienții internați, între 1.400 și 1.500 prezintă arsuri de severitate medie și mare, necesitând îngrijiri spitalicești îndelungate și servicii de recuperare complexă, pentru care infrastructura din România nu este pregătită.

Acești pacienți rămân în spital pentru o perioadă mai mare de două săptămâni, iar lipsa serviciilor de recuperare medicală specializată în România le îngreunează recuperarea completă și întoarcerea la o viață normală.

Datele Ministerului Sănătății arată că anual în jur de 200 de pacienți își pierd viața din cauza complicațiilor postcombustionale.

În prezent, trei centre de tratament pentru mari arși sunt în construcție: două destinate pacienților adulți, la Timișoara și Târgu Mureș, și unul pentru copii, la Spitalul Grigore Alexandrescu din București.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat anul trecut că aceste centre ar trebui să fie operaționale în 2025, oferind un sprijin important pentru pacienții cu arsuri grave.