Potrivit președintelui Milo Djukanovic, Muntenegru are nevoie de propria sa biserică ortodoxă pentru a-şi „consolida identitatea naţională” şi a contracara ingerințele venite din Serbia.
Viitorul principalei religii este subiectul unor vii dezbateri în Muntenegru. Într-un inteviu acordat AFP, președintele țării, Milo Djukanovic (foto) , aflat la putere de trei decenii, a evocat o lege controversată cu privire la libertatea religioasă, lege care generează proteste de stradă din partea a zeci de mii de credincioși, la câteva luni înainte de alegerile legislative.
Biserica Ortodoxă Sârbă (SPC), al cărei sediu este la Belgrad, reprezintă marea majoritate a ortodocşilor din Muntenegru. Dar relaţiile sale cu Milo Djukanovic, artizan în 2006 al separării de Serbia cu care Muntenegru a fost unită timp de aproape 90 de ani, s-au deteriorat în ultimii ani.
SPC este acuzată că ar avea partipriuri cu opoziţia prosârbă şi prorusă, împotriva Partidului Democratic al Socialiştilor (DPS), al lui Milo Djukanovic, care domină viaţa politică de la începutul anilor 1990. Belgradul s-ar folosi astfel de SPC pentru a ingerințe în afacerile interne ale Muntenegrului.
SPC „figurează printre instrumentele importante utilizate de ideologii naţionalismului Marii Serbii împotriva Muntenegrului, împotriva independenţei, identităţii sale naţionale, culturale şi religioase”, afirmă președintele muntenegrean (57 de ani).
Legea adoptată la sfârşitul lunii decembrie prevede cedarea către stat a controlului bunurilor pe care comunităţile religioase nu le pot dovedi că le aparţineau înainte de 1918.
La acea dată, Muntenegru îşi pierduse independenţa pentru a fi integrat în regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.
Textul ar putea viza o bună parte din cele 650 de biserici şi mănăstiri din Muntenegru. SPC acuză guvernul că vrea să o „spolieze”, iar manifestaţii şi „rugăciuni în masă” au loc de două ori pe săptămână pentru a reclama retragerea legii. SPC „folosește o formă abilă de manipulare pentru a-i face să creadă că statul vrea să le ia sfintele relicve”, a lansat Djukanovic , subliniind că bisericile care se vor afla sub umbrela statului vor continua să-i primească pe „credincioşi ortodocşi”.
Este un „şantaj”, a continuat el. SPC „încearcă să se folosească de credincioşi ca mijloc de presiune pentru a forţa statul să renunţe la legea sa, adică să-l forţeze să capituleze”. Este „absolut inacceptabil”, a estimat Djukanovic.
Pentru Djukanovic, Muntenegru trebuie să aibă propria sa Biserică ca mijloc de confirmare a identităţii sale naţionale la 14 ani de la independenţă.
Ar trebui să existe „o Biserică ortodoxă autonomă în Muntenegru care să îi unească pe toţi credincioşii ortodocşi, cei aparţinând naţionalităţii sârbe și cei de apartenenţă naţională muntenegreană”, afirmă preşedintele unei ţări în care o treime din cei 620.000 de locuitori se identifică drept sârbi.
De 30 de ani, mica Biserică ortodoxă din Muntenegru, minoritară, încearcă o renaștere numai că nu este recunoscută de lumea ortodoxă.
În apropierea alegerilor legislative din toamnă, criticii lui Djukanovic îl acuză că vrea să profite de această controversă pentru a deturna atenţia oamenilor de la problemele economice, emigrarea masivă sau corupția.
Artizanul amarării occidentale a Muntenegrului, astăzi cea mai avansată dintre ţările din Balcanii de Vest în negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, promite să continue pe calea reformelor.
„Cred că ne putem îndeplini obligaţiile şi să anunţăm că Muntenegrul va fi pregătit de aderare în 2025”, chiar dacă chestiuni privind data nu sunt o prioritate. Prioritatea este să reuşim să europenizăm societatea muntenegreană”