Sigur v-ați pus întrebarea de ce, în plină criză a imigranților la granițele Greciei, vecinii noștri de la sud de Dunăre nu au nicio problemă... Să fie vorba numai de relația de prietenie pe care premierul bulgar o are cu președintele turc Recep Erdogan? Nici vorbă, mai e ceva la mijloc- Sofia e foarte atentă să nu-i supere prea tare nici pe greci, nici pe turci. Toate detaliile vin din presa bulgară.
Potrivit site-ului bulgar Sega, „Bulgaria se află într-o poziţie deosebit de delicată. Bulgaria nu își permite să îşi înrăutățească relațiile cu vecinii (Turcia și Grecia n.r.). Cu ambele ţări împărțim statutul de membru NATO, iar cu Atena suntem şi în Uniunea Europeană. Turcia este cea mai mare economie din regiune și este unul dintre actorii geopolitici principali în Balcani, precum și în Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Grecia oferă o alternativă de acces la Mediterana la Strâmtori, ceea ce ar deschide noi oportunități mari pentru economia bulgară.
Problema este că interesele Atenei și Ankarai se ciocnesc într-o asemenea măsură, încât e extrem de dificil pentru Sofia să își dezvolte relațiile bilaterale cu fiecare țară separat. Un exemplu evident în această privință sunt proiectele energetice. În luna februarie a acestui an, președintele Ciprului (cu alte cuvinte, al părții grecești a insulei), Nikos Anastasiadis,
a vizitat Sofia. În Bulgaria, s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, iar principalul subiect de discuție între șefii de stat a fost legat de planurile pentru transferul gazelor naturale din estul Mediteranei în Europa. „Bulgaria sprijină acordul dintre Israel, Cipru și Grecia privind construcția conductei de gaze EastMed, care este de o importanță deosebită pentru diversificarea energetică a regiunii și a Europei”, a declarat Radev în faţa lui Anastasiadis.
Despre ce este vorba? Conducta de gaz EastMed este un proiect comun al celor trei țări menționate, ideea fiind de a se transporta aurul albastru de pe câmpurile de gaze din Israel și Cipru în Italia și de acolo şi în restul Europei. Se preconizează că aceasta va alimenta constant consumul de gaze pe continent și va fi o alternativă la gazul rusesc. Pe 2 ianuarie 2020, Israel, Cipru și Grecia, au semnat un acord în acest spirit, pe care Turcia l-a contestat dur, îl consideră ca o amenințare la interesele sale politice, militare și energetice din Mediterana de Est. Ankara contestă drepturile Ciprului asupra aprovizionării cu gaz, își trimite navele de cercetare în aceste zone și chiar încheie un acord cu guvernul libian de la Tripoli, în care sunt împărţite zone din Mediterană care sunt considerate ca aparținând Ciprului. UE a răspuns declarând forajul Turciei ilegal, iar tratatul cu Tripoli ca pe un atac la suveranitatea Ciprului și chiar a impus sancțiuni (simbolice) celor implicați în foraje.
Bulgaria s-a poziţionat clar în această dispută - în beneficiul Ciprului și al aliaților săi. Această poziție a fost afirmată nu numai de Rumen Radev, ci și de premierul Boiko Borisov. (...) doi politicieni care altfel sunt ostili din punct de vedere politic. (...)
Pentru a nu exista niciun dubiu în acest sens, o zi mai târziu Borisov a plecat în Grecia. Aici, Bulgaria și-a reafirmat solidaritatea deplină cu Grecia și Cipru... în lumina activităților ilegale ale Turciei în Mediterana de Est și în Marea Egee... În acest sens, Grecia și Bulgaria confirmă că Memorandumul de înțelegere dintre Turcia și Libia privind delimitarea spațiilor maritime din Mediterana încalcă drepturile suverane ale țărilor terțe, nu este în conformitate cu dreptul maritim și nu ar putea duce la consecințe juridice pentru țări terțe”.
Borisov știa, desigur, că Ankara va privi cu ochi răi o astfel de poziție oficială. Prin urmare, în timp ce se afla în Grecia, s-a grăbit să prevină furia turcă, reafirmându-și angajamentul față de Ankara în domeniul energetic. „De asemenea, facem în paralel Balkan Stream. Este important, deoarece Bulgaria, pe lângă faptul că este un client pentru gaz lichefiat, ca nod pentru Grecia, axa sud-nord, permite acestui terminal să transporte gaz prin Bulgaria și să diversifice Serbia, Ungaria, Austria”, a spus premierul. El este consecvent în această privință - la începutul anului, primul său angajament internațional a fost să meargă la Istanbul, unde el și președinții Recep Erdogan, Vladimir Putin şi Aleksandar Vucic au inaugurat împreună conducta Turk Stream. Și la începutul lunii martie, a încercat chiar fără succes să medieze între Ankara și Atena asupra opoziției lor împotriva crizei migranților.
Cu toate acestea, aici e o sarcină extrem de dificilă, pentru care abilitățile diplomatice ale premierului bulgar, evident, nu sunt suficiente. Mai mult decât atât,interesele puterilor mai mari intervin și aici. Proiectul pentru gazoductul Balkan Stream, așa cum numește Borisov continuarea Turk Stream ce trece prin Bulgaria, este susținut de Rusia, dar nu şi de SUA și UE. Pe de altă parte, Washington încurajează în mod constant Bulgaria să întreprindă proiecte energetice comune cu Grecia, ceea ce va permite o alternativă la gazele naturale ruseşti (eventual şi gaz lichefiat american, transportat până la viitorul terminal). Dacă adăugăm la aceasta problemele conexe - războaiele din Siria și Libia și migranții, dar și faptul că suntem membri ai UE și trebuie să ne conformăm pozițiilor sale comune - avem un nod diplomatic deosebit de complicat, care, din câte se pare până acum, nu are rezolvare.
Într-o astfel de situație, pentru Bulgaria va fi dificil să mențină o relație la fel de bună cu cei doi vecini ai săi. Faptul că în declarația interguvernamentală cu Grecia, am reafirmat poziția UE în privința litigiului ciprioto-turc privind zăcămintele de gaze, ne arată clar că alte forțe ne vor obliga să susținem fie Atena, fie Ankara în anumite circumstanțe. Astfel de situaţii vor lăsa întotdeauna o parte supărată. În această situație, singurul lucru care le rămâne liderilor bulgari este să spere că ceilalți jucători vor ajunge la un fel de înțelegere, pe care o va susține şi Bulgaria”.