Scriitorul a revenit la Bucureşti pentru a-şi lansa, în avanpremiera Târgului de Carte Gaudeamus, seria de autor de la Editura Polirom, printre care şi volumul "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian". Lansarea va avea loc miercuri, 17 noiembrie, la Librăria Cărtureşti din cadrul Institutului Francez.

Scriitorul Norman Manea, cel mai tradus autor român în străinătate, care a continuat să scrie în limba română şi după exilul în Statele Unite din 1986, se va număra printre invitaţii celei de-a 17-a ediţii a Târgului de Carte Gaudeamus, eveniment organizat de Radio România în perioada 18-22 noiembrie 2010, în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti. În cadrul Târgului, scriitorul va fi invitat la conferinţe şi dezbateri.

Vizita scriitorului la Bucureşti, organizată la invitaţia Ambasadei Franţei în România, are ca scop principal marcarea, şi în România, a prestigioasei distincţii Ordinul francez al Artelor şi Literelor - titlul de Comandor (cel mai înalt rang), primit de Norman Manea din partea statului francez în această primăvară. Norman Manea, în vârstă de 74 de ani, a ajuns ieri la Bucureşti, iar joi, 18 noiembrie, de la ora 16.00, la standul Institutului Francez, îşi va lansa cele mai noi volume apărute în cadrul seriei de autor de la Polirom, printre care "Vizuina" şi "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian".

"Evreii sunt puţini azi în România. E o comunitate în curs de extincţie"

EVZ: Vi se pare că "adversitatea interioară" evreiască mai există în cultura românească de azi? Dacă da, cum s-a modificat ea? Norman Manea: Va referiţi, evident, la afirmaţia lui Mihail Sebastian din "Cum am devenit huligan". El vedea adversitatea exterioară ca vulgară şi minoră din punct de vedere spiritual în comparaţie cu cea interioară, profundă, esenţială, uneori devastatoare, precum în cazul profeţilor. O punere în cauză a individului şi a lumii, o introspecţie dramatică, acută, necruţătoare. Sebastian scria asta într-o vreme când se acumulau norii prin ascensiunea extremismelor de tot felul, a naţionalismului, a nazismului, legionarismului şi, când el însuşi era atacat (după publicarea romanului "De două mii de ani") de la stânga şi de la dreapta, de evrei şi creştini. Oricât era atitudinea sa admirabilă, cataclismul încă nu se declanşase.

Holocaustul a modifcat, cred, raportul şi balanţa dintre adversitatea interioară şi cea exterioară, iar ceea ce s-a întâmplat ulterior, teroarea comunistă, tribalismul fanatic religios, globalizarea de azi a antisemitismului au adâncit această reconsiderare a binomului adversităţii. Evrei sunt puţini azi în România, este o comunitate în curs de extincţie şi chiar şi acest fapt îşi are inevitabila pondere şi semnificaţie în noul raport dintre adversitatea exterioară şi cea interioară.

Spuneaţi că în România Gulagul pare folosit pentru a resuscita tezele politice ale dreptei şi pentru a amuţi dezbaterea asupra Holocaustului. Puteţi ilustra această afirmaţie cu câteva exemple? Sunt ample exemple în cartea mea "Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian", tocmai aparută la Polirom. Încercarea de reabilitare a lui Antonescu, imediat după 1989, refuzul iniţial şi repetat de a admite contribuţia României la Holocaust, sintagma atât de semnificativă a "monopolului evreiesc al suferinţei" şi diatribele contra "monitorilor" români de origine evreiască din străinătate, scandaloasa a părare a lui Roger Garaudy, comunistul devenit catolic şi apoi musulman şi condamnat de justiţia franceză pentru negarea Holocaustului sunt doar câteva din exemplele isteriei care vedea în Holocaust o "concurenţă" cu Gulagul şi încerca, prin stupide manevre, să restabilească supremaţia ororilor comuniste faţă de cele naziste, naţionaliste, xenofobe.

Exemple încă mai numeroase, deplin edificatoare, se pot găsi cercetând presa românească din anii 1990-2000. Mi-aş îngădui să observ, cu această ocazie, că nu doar raporturile cu "alogenii" sunt o problemă veche şi mereu nouă în România, ci şi raporturile între români, şi poate că aici ar fi de căutat, de fapt, esenţa problemei, în lipsa de compasiune şi solidaritate, de înţelegere şi participativitate la necazurile vecinului căruia tocmai i-a murit capra... sau chiar i-a fost deportată şi ucisă familia. Într-o ţară religioasă, cum se pretinde a fi România, astfel de "contradicţii" nu ar trebui tratate cu uşurinţă. Dacă nu putem iubi vecinul mai mult decât pe noi înşine, măcar să-l respectăm şi ajutam.

"Am trăit, cu toţii, vremuri teribile"

Vorbiţi despre faptul că lui Noica i se iartă legionarismul şi colaborarea cu Securitatea. Puteţi da şi alte exemple de personalităţi culturale ale căror păcate sunt absolvite în România? Nu ţin, din depărtarea Ame ricii, o evidenţă a acestor cazuri şi nici nu mă interesează. Este o problemă a României şi presupun că asemenea cazuri sunt sau ar trebui să fie cunoscute în ţară. Noica m-a frapat prin contrastul dintre elevata sa statură intelectuală şi opţiunea politică şi morală, penibile. Cât priveşte "iertarea", cred că aceleaşi criterii trebuie aplicate şi unui mare cărturar, şi femeii de serviciu de la Securitate. Noica şi-a cerut iertare de la coincuplaţii pe care i-a trădat în sinistrul proces înscenat de dictatura comunistă şi nu toţi l-au iertat, deşi în asemenea situaţie monstruoasă aproape orice poate fi iertat.

Şi colaboraţionismul în vreme de relativă relaxare social-politică poate fi iertat, eventual (nu ştiu dacă despre reala relaxare se poate vorbi însă în ipocrita perioadă ceauşistă), dar pentru asta trebuie, mai întâi, cred eu, dezbătut cinstit cazul, recunoscute slăbiciunile, nu acoperite de o retorică elitistă şi dubioasă. M-am referit la toate acestea şi în textul meu "Semicentenarul revistei NRF la Bucureşti", apărut în "Observatorul Cultural" şi în alte ţări, unde am relatat schimbul de scrisori "deschise" dintre Cioran şi Noica - pretextul înscenării judiciare de tip stalinist, cu tragice consecinţe pentru atâţia intelectuali de frunte ai României. Nu e nevoie să recitesc legenda "Meşterului Manole" ca să înţeleg sacrificiul sau chiar martiriul pe care îl cere marea Operă, dar am trăit cu toţii vremuri prea teribile ca să nu punem în cumpănă sacrificarea de vieţi omeneşti, fie şi pentru un scop supraomenesc.

"Sunt ample exemple în cartea mea (...) ale isteriei care vedea în Holocaust o "concurenţă" cu Gulagul şi încerca, prin stupide manevre, să restabilească supremaţia ororilor comuniste faţă de cele naziste, naţionaliste, xenofobe." NORMAN MANEA, scriitor

REZERVAT

Scriitorul evaluează "antisemitismul incoerent" al lui Mircea Eliade şi se declară amuzat de felul în care a fost încadrat în cea mai recentă "Istorie Critică a Literaturii Române"

Norman Manea vorbeşte despre Cioran, Eliade sau faptul că, în noua sa "Istorie critică", Nicolae Manolescu l-a încadrat la categoria "Memorialişti".

Îl numiţi pe Cioran o cură de bun-simţ cinic, dar spuneţi şi că filosofia sa nu e atât filosofie, ci nihilismul unui clovn socratic. Cum sunt aceste perspective compatibile? Nu cred că Emil Cioran s-ar fi vrut creator de sistem filosofic. Scrisul său original, paradoxal, viu, alungă "somnul raţiunii" sedentare şi convenţionale şi stimulează controversa, noutatea, excitantele gândirii. Nu e nici asta chiar străin filosofiei, interogaţieiei fundamentale.

Spuneţi că antisemitismul lui Mircea Eliade rămâne discutabil. Puteţi elabora pe această temă? Nu mi se pare că Eliade ar reprezenta cazul consacrat de antisemit coerent şi persistent şi nici scrierile sale nu ar îndreptăţi o asemenea ipoteză. Dar a sus ţinut Garda de Fier, o organizaţie extremistă, furibund antisemită, care în Imnul ei introducea cuvântul "jidan" în asocieri nu tocmai admirabile, a aşteptat şi visat în timpul şederii sale în Portugalia victoria Germaniei naziste, a menţinut după război relaţia cu foştii camarazi. Toate acestea ar merita dezbătute, eventual (au şi fost, de altfel), de cei interesaţi. Nu mai sunt printre ei.

Cum vedeţi rolul intelectualului român de azi în viaţa publică? Au existat derapaje care v-au atras atenţia? Nu aş cuteza să mă exprim despre o atât de gingaşă şi veche temă. Derapajele care mi-au atras atenţia au fost ale intelectualilor care s-au anexat puterii, fie de stânga, fie de dreapta, fie - cum spune poetul - la "mijloc de bun şi rău".

Aţi arătat textul lui Nicolae Manolescu despre dv. unor lectori occidentali? Ce reacţii au avut? Bănuiesc că vă referiţi la textul din "Istoria critică". Cum am relatat în "Curierul de Est", am răsfoit doar în fugă volumul, la o vizită la consulatul român din New York. Nu mi-am comandat cartea şi nu am textul. Dar am spus amicilor americani că sunt încadrat la Memorialişti. Unii au râs, alţii au vociferat, unul a scris, conspirativ, pe un petic de hârtie, numele câtorva mari romancieri americani şi străini pe care poliţia de circulaţie literară i-ar putea înghesui printre aceşti delincvenţi. Ne-am amuzat şi am promis că voi aduce din România o copie a textulului. Sper s-o pot face.

"Este o adevărată performanţă că am rămas prieteni" (dv. şi Philip Roth). Care credeţi că este liantul care a asigurat longevitatea acestei relaţii? Am fost şi am rămas in te resaţi unul de altul, de experienţele noastre trecute şi prezente atât de diferite. Au ajutat, cred, şi ironia, şi umorul.

PROGRAM •    Miercuri, 17 noiembrie, ora 18.00 Lansarea, în cadrul "Serilor Obsevator cultural", a celor mai noi volume apărute în seria de autor de la Editura Polirom (Vizuina, Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian, Variante la un autoportret, Anii de ucenicie ai lui August Prostul şi Plicul negru) şi a volumului Laptele negru, publicat recent de Editura Hasefer / întîlnire cu cititorii / şedinţă de autografe

Participă: Carmen Muşat, Ovidiu Simonca, Paul Cernat, Daniel Cristea-Enache, Bedros Horasangian, Silviu Lupescu şi Stefan Iureş Locaţie: Librăria Cărtureşti din cadrul Institutului Francez Un eveniment organizat de Institututul Francez, Ambasada Franţei în România şi Editura Polirom

•    Joi, 18 noiembrie, ora 16.00 Norman Manea va fi prezent la Gaudeamus, pentru deschiderea oficială a evenimentelor Institutului Francez la actuala ediţie a tîrgului Un eveniment organizat de Institutul Francez şi Ambasada Franţei în România Locaţie: Standul Dacia din cadrul Romexpo

•    Joi, 18 noiembrie, ora 18.00 Conferinţă în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti: Celan-Fondane: exil şi eternitate - dialog între Norman Manea şi Edward Kanterian Gazde: Liviu Papadima, Carmen Muşat Locaţie: Sala de Lectură din cadrul Facultăţii de Litere (etajul I) Un eveniment organizat de Institutul Cultural Român Parteneri: Universitatea din Bucureşti, Institutul Francez, Ambasada Franţei în România, Editura Polirom şi Editura Hasefer •    Vineri, 19 noiembrie, ora 18.30 Masă rotundă în cadrul Tîrgului de Carte Gaudeamus, cu tema Norman Manea: obsesia incertitudinii / şedinţă de autografe Participă: Norman Manea, Edward Kanterian, Paul Cornea, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat, Claudiu Turcuş Moderator: Ovidiu Simonca Locaţie: Bursa de contacte 3.20 din cadrul Romexpo Un eveniment organizat de Institutul Francez, Ambasada Franţei în România, Institutul Cultural Român şi Editura Polirom

•    Marţi, 23 noiembrie, ora 18.30 Norman Manea, invitat la "Cafeneaua critică" Amfitrion: Ion Bogdan Lefter Locaţie: Club Control (str. Academiei nr. 19) Un eveniment organizat de Institutul Francez, Ambasada Franţei în România şi Editura Polirom TÂRGUL DE CARTE

Franţa şi Belgia, la Gaudeamus 2010

Alături de Norman Manea, printre invitaţii Franţei la această ediţie a Târgului de carte se află şi scriitoarea Catherine Cusset, care timp de 12 ani a fost profesoară de literatura secolului XVII la Yale şi trăieşte în prezent la New York. Cel mai recent titlu al ei, "Un brillant avenir", din 2008, care a obţinut Premiul Goncourt al Liceenilor, va fi lansat sâmbătă, 20.11, la ora 11.00, la standul Editurii Corint/Leda.

Marie Darrieussecq, psihanalist şi absolventă a Facultăţii de Litere, a cărei cea mai recentă carte, "Rapport de police", răspunde acuzaţiilor de plagiat emise de Camille Laurens şi retrasează istoria literaturii prin acuzaţii de plagiat, de la Zola la Celan, îşi va lansa volumul sâmbătă, la ora 17.30, la standul Editurii Trei/Pandora M.

Printre invitaţii Franţei se numără şi autorul de bandă desenată Guy Delisle, care va participa, duminică, de la ora 17.30, la masa rotundă "Banda Desenată, o industrie creativă", alături de Sylvain Coissard, agent şi consultant independent în materie de cesiune de drepturi pentru diferiţi autori şi editori. Invitatul de onoare al celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, este Belgia, Valonia- Bruxelles, în contextului special al preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene în semestrul doi al anului 2010. Invitatul va organiza, în cadrul târgului, dezbateri, conferinţe, mese rotunde, ateliere despre literatură, dramaturgie, benzi desenate, dar şi despre "meseria cărţii", la care vor lua parte personalităţi culturale din comunitatea franceză din Belgia, precum filologul umanist Jacques Dubois, profesor la Universitatea din Liège şi preşedintele de onoare al Târgului Gaudeamus 2010.