Statul evreu mai are un an pentru a se apăra de un eventual atac nuclear iranian, avertizează un fost lider Mossad.
Israelul are un an pentru a distruge instalaţiile nucleare iraniene, în caz contrar riscând să fie ţinta unui atac cu bombă atomică al Teheranului. Declaraţia a fost făcută de fostul şef al serviciilor secrete israeliene, Shabtai Shavit, într-un interviu acordat publicaţiei britanice „The Sunday Telegraph“. „Perioada care a rămas până la momentul în care Iranul va obţine arma nucleară scade permanent. (...) Cel mai pesimist scenariu este ca Teheranul să posede această armă în circa un an din momentul de faţă“, a afirmat Shavit, în vârstă de 69 de ani. Acesta s-a retras de la conducerea Mossadului în 1996. În 1981, când Israelul a bombardat reactorul irakian de la Osirak, Shavit era adjunctul şefului serviciilor secrete israeliene. „Ca ofiţer al serviciilor de informaţii care lucrează pornind de la cel mai pesimist scenariu, pot să vă spun că trebuie să ne pregătim. Trebuie să facem ce este necesar din punct de vedere defensiv în cazul în care sancţiunile nu se vor dovedi eficiente. Ceea ce rămâne este opţiunea militară“, a precizat Shavit.
De asemenea, acesta a sugerat că dacă democratul Barack Obama va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA, Israelul ar trebui să acţioneze mai repede. Aluzia vine în contextul în care Obama s-a declarat adeptul unor negocieri cu regimul de la Teheran, mai degrabă decât adeptul unei acţiuni militare împotriva Republicii Islamice. Iranul invocă arma petrolului
De cealaltă parte, liderul Gardienilor Revoluţiei iraniene, generalul Mohammad Ali Jafari, a avertizat că Israelul „este în raza de acţiune a rachetelor Republicii Islamice“. Totodată, acesta a afirmat că dacă va fi atacat, Iranul, care este al patrulea producă tor mondial de petrol, va acţiona pentru a controla transporturile de ţiţei din Golf. „În ceea ce priveşte principala rută pentru exporturile de petrol, Iranul va acţiona pentru a impune controlul asupra Golfului Persic şi Strâmtorii Ormuz“, a spus Ali Jafari. În trecut, oficialii iranieni au lansat semnale mixte cu privire la intenţia lor de a folosi petrolul ca armă într-o eventuală confruntare.
Tensiunile dintre Iran şi Occident şi Israel au luat amploare din cauza programului nuclear derulat de autorităţile de la Teheran, această situaţie fiind unul dintre factorii care au dus la creşterea preţului petrolului. Deşi Iranul insistă asupra faptului că programul său este de natură civilă, SUA suspectează regimul de la Teheran că urmăreşte să se doteze cu arma atomică. Washingtonul a afirmat că vrea să rezolve conflictul cu Iran pe cale diplomatică, dar nu a exclus o acţiune militară dacă diplomaţia nu va da rezultatele scontate.
DIN UMBRĂ Destabilizarea Iranului ar fi finanţată de SUA
Liderii Congresului american au aprobat, anul trecut, cererea preşedintelui George W. Bush privind finanţarea unor operaţiuni sub acoperire destinate să destabilizeze regimul de la Teheran, scrie revista „The New Yorker“, citată de Reuters. Publicaţia a invocat un document ultrasecret al preşedinţiei, care, prin lege, trebuie făcut cunoscut liderilor democraţi şi republicani ai Congresului. Documentul „se concentra asupra subminării ambiţiilor nucleare ale Iranului şi a încercării de a destabiliza guvernul printr-o schimbare de regim“, potrivit unei surse citate de revistă. Pentru aceste acţiuni, Bush ar fi cerut până la 400 de milioane de dolari. Operaţ iunile clandestine împotriva Iranului nu sunt însă noi. Anul trecut, de pildă, menţionează publicaţia amintită, forţele speciale americane au desfăşurat operaţiuni transfrontaliere din sudul Irakului, care au inclus răpirea şi interogarea unor membri ai Al Quds - forţa armată a Gardienilor Revoluţiei. Nu în ultimul rând, au fost urmărite „ţinte valoroase“ în războiul împotriva terorismului, care trebuiau capturate sau ucise.
Recomandările noastre
