Banii de la Uniunea Europeană nu vor mai veni oricum. Orice ţară membră se poate trezi cu banii blocaţi, dacă nu respectă noile reguli bugetare.

Teoretic, ţara noastră va primi mai mulţi bani de la bugetul Uniunii Europene, potrivit noului proiect de buget european pentru 2014-2020, prezentat ieri în cadrul unei conferinţe pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene. Practic, însă, economiştii atrag atenţia asupra faptului că, dacă nu respectăm condiţiile impuse, ne-am putea trezi cu banii blocaţi.

România se află acum într-o poziţie bugetară mai avantajoasă, diferenţa dintre banii pe care ţara noastră trebuie să-i dea către UE şi cei care ar putea intra în ţară fiind mai mare, potrivit noului proiect. În plus, un alt mare avantaj al ţării noastre l-ar reprezenta propunerile privind politica agricolă, în urma cărora România ar putea primi mai mulţi bani de la UE pentru acest sector.

Putem rămâne fără bani

Totuşi, economiştii atrag atenţia asupra noilor condiţii care vor fi impuse de la Bruxelles privind acordarea acestor fonduri. Dacă există ţări care nu respectă anumite standarde privind, de exemplu, deficitul bugetar sau utilizarea eficientă a banilor, s-ar putea trezi cu fondurile tăiate sau chiar blocate. Astfel, în România, nu cantitatea banilor este problema, ci modul în care aceştia sunt folosiţi.

"S-ar putea ajunge într-o situaţie paradoxală, în care va fi un fapt pozitiv că intră mai puţini bani în ţară, tocmai pentru că nu sunt folosiţi cum trebuie. Noi nu ştim să utilizăm eficient banii publici, obţinuţi din taxe, darmite banii veniţi din fonduri europene", a subliniat economistul Daniel Dăianu.

Acesta a atras atenţia asupra problemelor pe care le are România privind incapacitatea structurală de a absorbi banii europeni.

Proiecte mai simple

Proiectele finanţate din bani europeni trebuie să fie mai simple, mai clare, potrivit lui Sorin Ioniţă, director de cercetare al Societăţii Academice Române.

"Putem să ne propunem proiecte sofisticate şi multe, dar nu le puteam realiza. Cazul de la Bistriţa nu este unul întâmplător, iar ultimul raport IPP arată că astfel de cazuri, de parteneri preferenţiali, nu sunt rare", a subliniat Ioniţă.

Referitor la nivelul alocărilor, cele mai importante capitole sunt: Politica agricolă comună, cu 36% din bugetul anual, şi Politica de coeziune, cu 33% din volumul bugetului multianual.

Totodată, fostul premier Theodor Stolojan consideră că, spre deosebire de Parlamentul European, cel din România doreşte chetuieli bugetare fără a se gândi de unde obţine finanţarea.

Cea mai importantă noutate în noul proiect este reprezentată de două noi taxe, foarte controversate la nivel european. Astfel, este vorba despre un impozit pe tranzacţii financiare şi de un TVA la nivel european. Oficialii europeni estimează că prima taxă va aduce la bugetul UE circa 50 miliarde euro. Însă, Marea Britanie şi Germania, ţările unde se realizează majoritatea tranzacţiilor financiare din Europa, se opun vehement acestui proiect. În şapte ani, valoarea totală a angajamentelor va fi de 1.025 miliarde euro (1,05% din PIB-ul UE), iar cea a plăţilor de 971,5 miliarde de euro (1% din PIB-ul UE). Citiți și:

• Dăianu: O parte din banii viitorului buget european ar putea merge în ţările cu probleme
• Boc către miniștri și secretari de stat: Cine nu are treabă cu fondurile europene, să iasă afară
• Cătălin Ivan: Toți miniștrii păsuiți, deși rata medie de absorbție a fondurilor UE a fost de 11-12%