Evenimentul Zilei > Opinii > Invitatii EVZ > Noile ecosisteme
Noile ecosisteme

Noile ecosisteme

În urmă cu 16 ani, mai exact pe 9 ianuarie 2007, legendarul inginer și cibernetician american Steve Jobs ieșea în fața lumii arătîndu-i primul ecosistem digital. Pe numele său Iphone 1, acel dispozitiv cu dimensiuni ceva mai mici decît cele ale unui portmoneu avea să schimbe în mod dramatic fața umanității.

Iphone1 a produs o revoluție planetară care continuă și astăzi. De la primul Iphone și pînă astăzi progresele făcute de înalta tehnologie depășesc cu mult progresele pe care omenirea le-a făcut de la evul mediu timpuriu și pînă la revoluția industrială. Efectul disruptiv al progresului tehnologic a adus creierul uman în imposibilitatea de a ține pasul cu acesta și de a-l asimila. Clivajele produse de tehnologie chiar în interiorul aceleiași generații sînt de cele mai multe ori dezarmante.

Mi s-a întîmplat să vorbesc cu prieteni din adolescență sau foști colegi de școală generală și să le spun că doar cu terminalul pe care îl dețin plătesc facturile, îmi măsor tensiunea, caloriile consumate, îmi rezerv biletele de avion și îmi organizez vacanțele, comand mîncare acasă sau ceea ce îi este de trebuință copilului, văd filme, meciuri, țin contabilitatea sau mă programez la medic, închiriez un șofer dacă am consumat alcool, o bonă sau o menajeră. Iar toate acestea însumate îmi iau ceva mai mult de o oră. Cu 20 de ani în urmă mi-ar fi trebuit cîteva zile să închid un astfel de to do list. 

Din 2007 și pînă astăzi telefoanele inteligente au atins niveluri de performanță care îi conferă individului o stare de dependență sinonimă celor produse de zahăr sau tutun. Nu este foarte greu de observat atunci cînd te afli într-un loc public cum marea majoritate a celor prezenți este subjugată de ecranul colorat și tactil. Aceste dispozitive de mici dimensiuni poartă cu ele o întreagă lume.

În buzunarul fiecărui muritor se află astăzi zeci de mii de cîntece, zeci de mii de hoteluri, mii de filme și cărți, aproape toate zborurile operate de companiile aeriene, sute de mii de fotografii și filmulețe, rețete culinare sau medicale, antrenamente de fitness, zeci de mii de magazine cu produsele aferente, bursele lumii cu toate cotațiile lor, meciurile de fotbal, tenis sau alte sporturi, evaluatori de vinuri sau evaluatori ai stării de sănătate, miliarde de mesaje private, citate celebre și muzeele cele mai renumite. Și asta este doar o zecimală din tot ceea ce poate îngloba în el un banal telefon.

Toate acestea vin la pachet cu de acum veșnicele prăjituri capcană: subscribe, submite, consent, accept all coockies, permite accesarea. Așa se face că niște entități pe care nu le cunoști știu aproape totul despre tine. Ce mănînci, ce bei, cît dormi, cu ce circuli, cîți bani ai, cui și cît datorezi, ce filme urmărești, dacă ești creștin, păgîn, ateu, hetero sau gay, dacă te speli pe dinți în fiecare dimineață, dacă accesezi saituri pentru adulți sau ai o viață în afara căsătoriei. Iar cînd toate acestea nu-ți mai încap în memoria telefonului cei care ți-au pus la dispoziție acest monstru disimulat în cutiuța fermecată îți pun la dispoziție – contra cost – propriul tău nor în care să-ți depozitezi toate cele de care nu ai nevoie.

Acest avînt al tehnologie a dat naștere unei adevărate gropi a Marianelor din care se înalță un pisc abrupt. Pe acest pisc stau și numărîndu-și banii toți acei inși cu mintea ascuțită care au creat dependența celor buimăciți de avalanșa de informații, celor intrați într-o asemenea stare de confuzie încît nu mai pot distinge albul de negru. Pe cît de utilă, tehnologia privită cu calm, de la distanță, pare tot atît de nocivă. Iar în toată treaba asta singurul check and balance este conștiința utilizatorului. Că tot mi-am amintit vechea vorbă românească: ce-i mult, strică!