Schimbările în piața drogurilor sunt constante, dar doar aproximativ 200 de substanțe din cele peste 800 existente pot fi detectate folosind echipamentele disponibile la INML.
Dr. Gabriel Gorun, specialist în medicină legală la INML "Mina Minovici" din București, a afirmat într-un interviu acordat News.ro că aparatele folosite în instituție pentru testele de laborator de certitudine în cazul celor surprinși în trafic sub influența drogurilor au o vechime de aproape 17 ani. În plus, noile droguri apărute pe piață nu pot fi depistate la analize.
Aparatele de la INML numai fac față
Problema constă în faptul că piața drogurilor se schimbă continuu. În prezent există peste 800 de substanțe cunoscute, dar doar puțin peste 200 de droguri pot fi detectate cu aparatura disponibilă la INML.
Sistemul medico-legal, conform medicului, este singurul capabil să ofere probe judiciare pentru sistemul de justiție. Iar buletinele de analize emise de laborator reprezintă probele pe baza cărora se va decide continuarea sau nu a urmăririi penale legate de prezența drogurilor și consecințele acesteia.
În plus, față de acum 10 ani, numărul analizelor toxicologice a crescut considerabil. Astfel încât aparatele existente nu mai pot face față volumului enorm.
„Ceea ce face Poliţia Română pe teren se cheamă depistare – identificare, adică face o selecţie, un screening orientativ cu nişte metode care au nişte surse de eroare multiple şi sensibilităţi şi specificităţi relativ departe de certitudine, adică undeva la 90, 85%, acuma şi în funcţie de substanţa căreia i se adresează testul.
Aşadar toate aceste teste necesită confirmare. Pentru justiţie lucrurile trebuie să fie foarte clare, albe sau negre, nu există griuri. Şi ca atare aceste teste de confirmare sunt teste, zicem noi, instrumentale, teste de laborator, teste care se fac cu nişte aparate.
Aceste aparate, conform legislaţiei româneşti, trebuie să existe în sistemul medico-legal, acesta este singurul abilitat să ofere instanţelor sau sistemului de justiţie probe judiciare. Un buletin de analiză emis de un laborator medico-legal este proba judiciară pe baza căreia organul de cercetare penală va continua sau nu o urmărire penală legată de prezenţa substanţei şi consecinţele acesteia. Aşadar, noi avem în institut, în sistemul medico-legal să spunem, avem aparate cu care facem confirmările prezenţei drogurilor pe care poliţia le-a suspicionat prin triajul pe care l-a făcut pe stradă, prin acele drug testere pe care ei le folosesc”, a explicat dr. Gorun.
Dr. Gabriel Gorun menționează că în perioada anilor 2006-2007, printr-un program de finanțare european, cu o mică contribuție din partea statului român, trei centre mari din București, Iași și Timișoara au fost echipate cu aparate capabile să facă față numărului de teste necesare sistemului medico-legal, precum și gamei variate de substanțe existente în circulație la acea vreme. Cu toate acestea, echipamentul este în prezent depășit, conform afirmațiilor medicului.
Proiect pentru echipamente noi
„În România a existat un proiect în faza de preaderare la Uniunea Europeană, proiect PHARE, prin care într-un proiect mai larg sistemul medico-legal a primit o dotare de laborator care s-a concretizat în crearea a trei laboratoare. La Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. La momentul acela, 2006-2007, reprezentau o dotare adecvată din punct de vedere atât al calităţii aparatelor. Spectrului de substanţe pe care îl detectau acestea. Dar şi numărului de teste care era în acel moment solicitat sistemului medico-legal. Aşadar această dotare era adecvată pentru acel moment.
Însă sunt de atunci 17 ani aproape se fac. În 17 ani din păcate update-urile sunt minore. La dotarea de laborator în sistemul medico-legal, spre insignifiante sau nerelevante. Foarte puţine alte laboratoare au început să-şi mai cumpere singure din fonduri proprii, cu sprijinul consiliilor locale, cu alte sponsorizări, universităţi şi aşa mai departe să încerce să-şi upgradeze propriile laboratoare. Astfel încât, în momentul de faţă, la Cluj şi la Bistriţa, surprinzător pentru că nu este un judeţ cu semnificaţie pe harta de droguri din România, există două aparate foarte performante.
Numai că există o legislaţie în România care priveşte atribuţia teritorială, aria teritorială de responsabilitate a instituţiilor medico-legale. Astfel încât probele se îndrumă de fapt în laboratorul teritorial. Aşadar dacă în Bucureşti este cel mai mare flux de probe toxicologice, acestea nu vor fi trimise în niciun caz la Bistriţa sau la Cluj, vor fi tot aici făcute, la Bucureşti”, a precizat medicul
Sursa: dreamstime.com
Noile droguri nu pot fi depistate
Numărul analizelor toxicologice a crescut de la 300 la 3000 în prezent. Medicul menționează că echipamentul actual de la INML are frecvent probleme de funcționare și necesită reparații regulate. În plus, nu poate detecta întreaga gamă de substanțe care circulă acum pe piața neagră a drogurilor.
Dr. Gorun: „Avem şi această limitare tehnologică, nu ne dă voie să fim foarte siguri că ceea ce detectăm este cu adevărat spectrul real de substanţe din acea probă sau este doar incomplet.
Aşadar, la Bucureşti, în momentul de faţă, jonglăm cu o aparatură veche de 15-17 ani care este depăşită cam de 10 ori din punct de vedere al numărului de probe cu care este bombardat acest laborator.
Dacă în anii 2000 noi făceam în jur de 300 de analize toxicologice, acum facem peste 3000. Evident că aceste aparate sunt uzate moral, sunt uzate fizic. Tot timpul ele necesită service-uri, piesele sunt tot mai greu de procurat pentru astfel de aparate foarte vechi. Sincopele de funcţionare a lor sunt destul de frecvente.
Pe de altă parte, însă, un lucru la fel de important este că aceste aparate nu sunt capabile să facă detecţii care să acopere spectrul substanţelor care circulă în momentul de faţă pe piaţa neagră de droguri.
Probleme pun aceste substanţe noi psihoactive cu o explozie după anii 2010 proporţională cu trecerea timpului. În momentul de faţă fiind cunoscută prezenţa a vreo 800 şi ceva de substanţe noi. Dintre care vreo 200 şi ceva ar fi detectabile pentru că avem suficiente informaţii despre ele cât să le putem cuantifica în librăriile de date pe care aparatele le citesc. Ei, noi nu prea putem face chestia asta pentru că nu avem aparatura care ne trebuie.
Aşadar, noi, pe lângă incapacitatea de a prelucra volumul de probe foarte mare, avem şi această limitare tehnologică. Care nu ne dă voie să fim foarte siguri că ceea ce detectăm este cu adevărat spectrul real de substanţe din acea probă sau este doar incomplet”, a mai explicat medicul.
Medicii trag un semnal de alarmă
Avertismentul a fost emis târziu și mai ales în urma unor evenimente mediatizate. Dr. Gorun subliniază importanța unui laborator performant. Și afirmă că un colaps în sistemul toxicologic medico-legal poate surveni în orice moment.
„Consecinţele sunt la nivel de sănătate publică, eu aşa le văd întrucât sunt medic şi văd lucrurile astea ca pe un fenomen de risc de sănătate publică. Momentul de faţă este un moment critic în toxicologia medico-legală, din aceste motive”, atrage atenţia medicul.
„Semnalul, din păcate, la nivel instituţional s-a dat foarte târziu şi vorbesc aici de ultimul an. Poate după evenimentele mediatizate foarte tare din vara anului trecut. Dar până atunci din păcate un eventual semnal instituţional medico-legal a fost extrem de slab sau inexistent. Din acel moment, instituţiile medico-legale au făcut nişte demersuri oficiale de solicitare de finanţare. La urma urmei totul se reduce la bani pentru că îţi trebuie foarte mulţi bani pentru un laborator performant.
Acum, foarte mulţi, e un termen relativ. Pentru că dacă vorbim de un 5 milioane de euro cu care să creezi un laborator ultraperformant modern, nu ştiu , la nivel naţional este o sumă imposibil de alocat.
Este evident că ne confruntăm cu un nivel de avertizare extrem de ridicat, care să prevină colapsul iminent al sistemului toxicologic medico-legal. Deoarece, în condițiile în care Poliția Română anunță că își mărește echiparea cu teste de droguri și teste preliminare pe teren, acest lucru înseamnă că și numărul de probe direcționate către sistemul medico-legal va crește considerabil.
Cu toate acestea, nu are niciun sens să aducem mai multe probe dacă sistemul nostru este blocat la capacitatea sa maximă, deoarece fiecare aparat are un timp mediu alocat pentru efectuarea unei analize, iar acest timp nu poate fi depășit din punct de vedere fizic.
Timpul de prelucrare al analizelor, o problemă
„Ca atare, dacă eu în 24 de ore pot prelucra 10-15 de probe, nu am cum să depăşesc acel număr, în niciun caz. Aşadar, la un moment dat va apărea colapsul. Colapsul se repercutează însă în consecinţe foarte dramatice pentru individul care este supus cercetării. Pentru că el va sta în condiţii de cercetare penală fără permis, timp de luni, ani de zile poate, ceea ce este inadmisibil.
Este o restrângere a drepturilor lui, este contrar principiilor justiţiei efectuate cu celeritate, care să ofere individului absolvirea sau învinovăţirea în timp rezonabil. Ori a aştepta doar un an de zile proba în baza căreia să demareze propriu-zis cercetarea penală este aberant.
Aşadar, consecinţele sunt la nivel de sănătate publică, eu aşa le văd întrucât sunt medic şi văd lucrurile astea ca pe un fenomen de risc de sănătate publică. Momentul de faţă este un moment critic în toxicologia medico-legală din aceste motive”, a declarat pentru News.ro Dr. Gabriel Gorun, medic primar medicină legală la INML „Mina Minovici” din Capitală.