Noi tensiuni în NATO. Germania, calicul alianței. România, exemplul bun

Berlinul a prezentat NATO planul bugetar. În pofida unui enorm deficit bugetar, apărarea primeşte mai mulţi bani. Dar, din perspectivă americană, nu suficienţi. Există amenințarea unei dezbateri fundamentale în alianţă.

Aşa-numitul "Strategic Level Report" a ajuns în sfârşit la Bruxelles. Este vorba despre un raport anual către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) privind planurile de armament, capacitățile militare și misiunile de securitate, scrie Deutsche Welle.

Republica Federală a fost ultima ţară membră NATO care a transmis raportul. Documentul a ajuns cu doar o săptămână înainte de reuniunea planificată a NATO în capitala Belgiei, unde aceste elemente de strategie națională vor fi discutate între partenerii alianței.

Germania s-a angajat să majoreze bugetul de apărare la 1,5 la sută din PIB până în 2024, în contextul în care membrii NATO au convenit asupra unui obiectiv de 2 la sută.

Președintele american Donald Trump a amenințat că ar putea retrage SUA din NATO dacă aliaţii europeni nu îşi respectă obligaţiile financiare faţă de alianţă.

Este un lucru bine ştiut că Germania se află de multă vreme sub ţinta de două procente, inclusiv pentru că produsul intern brut al său crește constant.

Deşi în raportul său către secretarul general al NATO Germania aminteşte că vrea să respecte obiectivul de 2 la sută convenit în 2014 la summitul din Ţara Galilor, Berlinul prezintă momentan un nivel relativ scăzut al cheltuielilor sale de apărare, care se situează la aproximativ 1,24 procente din PIB.

Ministrul federal de Finanţe: "Lipsesc banii"

Aceasta este însă o sumă însemnată pentru Germania. În funcție de evoluția produsului intern brut, bugetul alocat Bundeswehr (armata federală) ar putea ajunge la peste 60 de miliarde de euro.

Bugetul destinat anul acesta Ministerului Apărării este de 43,2 miliarde de euro. Calculat în termeni de PIB, anul trecut Germania a majorat cheltuielile cu apărarea de la 1,18 la 1,24 la sută.

De unde ar trebui să vină restul de bani? Până acum, guvernul federal nu a putut să răspundă clar la această întrebare. La începutul acestei săptămâni, ministrul federal de Finanțe, social-democratul Olaf Scholz, a avertizat că Germania se confruntă cu perspectiva unui deficit bugetar uriaş, de aproximativ 25 de miliarde de euro până în 2023. 

n acest context este pusă între altele în discuție şi planificarea financiară a Ministerului Apărării. Deși, potrivit informaţiilor Deutsche Welle, Ministerul Finanțelor a semnat raportul către NATO, purtătoarea de cuvânt a ministerului a evitat un răspuns clar: „Suntem la începutul planificării“, a declarat Jeanette Schwamberger.

Tensiuni Bruxelles-Washington la orizont

Documentul de trei pagini ar putea cauza neînțelegeri la sediul NATO din Bruxelles, dar și la Washington, unde este nevoie de informații concrete despre modul în care se vor atinge obiectivele privind cheltuielile de apărare. Chiar și în conformitate cu proiectul financiar pe termen mediu, Germania ar atinge doar 1,23% până în 2022. În contrast, Statele Unite au alocat apărării 3,5 procente.

Unii experţii în securitate critică strategia guvernului federal. "Cred că este o greșeală faptul că Germania nu a inclus cifre specifice în Strategic Level Report, ceea ce o transformă într-un caz singular în cadrul NATO", a declarat Carlo Masala, expert NATO la Universitatea Bundeswehr din München. Statele Unite ar putea denunța Germania ca un partener NATO "slab".

Angajament respectat de alte ţări, între care Polonia şi România

Sancțiuni din partea NATO nu există, iar Germania ştie cum să profite de acest lucru. Ministrul Federal de Externe susține că nu se pot periclita bugetele viitoarelor legislaturi. "Acestea sunt declarații politice de intenție", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Rainer Breul, în legătură cu raportul NATO. Bugetul va fi decis în Bundestag, a spus el.

Alte țări își iau angajamentul mult mai în serios. Polonia, de exemplu, a stabilit obiectivul de două procente într-o lege privind înarmarea. La rândul ei, Romania a alocat încă din 2017 cei 2 la sută din PIB apărării, conform angajamentului luat faţă de partenerii internationali.

Acest lucru l-a determinat pe Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, să afirme că România a devenit un exemplu pentru celelalte state NATO, salutând angajamentul ferm al României faţă de Alianţă, "atât militar, cât şi financiar".

Insistând că raportul NATO este doar o declaraţie de intenţii, Germania ar putea să-și piardă reputația în faţa aliaților. "În cele din urmă, s-ar putea ca Germania să nu-și respecte promisiunile", a declarat expertul în afaceri transatlantice Henning Riecke de la Societatea Germană pentru Relații Externe pentru DW.

Guvernul federal se apără împotriva concentrării SUA asupra mijloacelor financiare ca valoare unică de măsurare a implicării în alianţă. "Trump trebuie să își păstreze promisiunea de campanie că celelalte țări vor plăti cele două procente din PIB, în caz contrar SUA fiind nevoite să iasă din alianţă", crede Riecke.