Cum se află în închisoare, laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru Pace, disidentul chinez Liu Xiaobo, nu a fost prezent, astăzi, la ceremonia de la Oslo de decernare a celebrei distincţii. În cei 109 ani de când se oferă acest premiu au mai existat patru astfel de cazuri, scrie BBC. Supăraţi că distincţia a ajuns la un disident, oficialii de la Bejing fac tot posibilul ca în ţară să nu ajungă informaţii despre marele eveniment.
În faţa unui scaun gol, semn că laureatul lipseşte, membrii Comitetului Nobel i-au cerut Chinei să-l elibereze pe Liu Xiaobo. "Liu n-a făcut decât să-şi exercite drepturile civice. Nu a făcut nimic rău. Trebuie eliberat", a declarat preşedintele Comitetului, Thorbjoern Jagland, înainte de a depune în mod simbolic diploma şi medalia pe scaunul gol. Şi de la Washington, preşedintele american, Barack Obama, laureatul de anul trecut al Premiului Nobel pentru Pace a cerut eliberarea disidentului chinez. Aşa că dacă la Oslo e linişte, în China ceremonia a iscat haos. Mai multe posturi de televiziune precum CNN, BBC sau TV 5 au fost cenzurate, iar cuvintele Oslo, Premiul Nobel pentru Pace, Liu Xiaobo sau scaun gol nu poate fi căutate pe internet. Şi SMS-urile care conţin numele laureatului Liu Xiaobo au fost blocate. "Acest gen de teatru politic nu va schimba niciodată determinarea poporului chinez pe drumul socialismului", a declarat ministrul chinez al afacerilor externe, potrivit AFP. China a dus o campanie acerbă pentru a boicota evenimentul. Din cele 50 de state invitate, un sfert nu vor fi prezente printre ele se află Rusia, Arabia Saudită şi Pakistan. România a trimis un reprezentant, ambasadorul ţării noastre în capitala Norvegiei. Chinezii au lansat chiar o campanie diplomatică şi de lobbying ca să convingă cât mai multe state să nu ia parte la ceremonie. Serbia, în relaţii bune cu China, s-a răzgândit în ultimul moment şi sub presiunea Uniunii Europene, partidelor politice şi societăţii civile şi-a trimis un reprezentant, notează BBC. Liu Xiaobo, 11 ani după gratii Figură emblematică a mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, disidentul chinez Liu Xiaobo, profesor de literatură a fost condamnat, în decembrie 2009, la 11 ani de închisoare pentru "subminarea puterii de stat" şi îşi ispăşeşte pedeapsa într-o închisoare din provincia Liaoning (nord-estul Chinei). Anul trecut, premiul Nobel pentru Pace i-a fost acordat preşedintelui SUA, Barack Obama. Liderul de la Casa Albă a fost răsplătit pentru eforturile sale în vederea consolidării diplomaţiei internaţionale. Premii decernate în absenţă În 1991, disidenta birmană Aung San Suu Kyi a primit Premiul Nobel la un an după ce Liga naţională pentru democraţie a câştigat alegerile, anulate apoi de juntă, care a consemnat-o în arest la domiciliu. A fost reprezentată la ceremonie de fiul său Alexander Aris. În 1983, Premiul Nobel i-a fost atribuit liderului sindical polonez Lech Walesa, care a decis să nu meargă însă la ceremonia de la Oslo de teamă că nu se va mai putea întoarce în ţară. A fost reprezentat de soţia sa şi de fiul său mai mare. În 1975, premiul Nobel pentru pace i-a revenit fizicianului şi militantului rus pentru drepturile omului Andrei Saharov. Autorităţile sovietice nu i-au permis să se ducă să-şi primească premiul la Oslo, unde a fost reprezentat de soţia sa. În 1935, premiul i-a fost atribuit lui Carl von Ossietzky, ziarist şi militant german pentru pace, care a fost împiedicat să participe la ceremonie de autorităţile naziste. Condamnat la 18 luni închisoare în 1931 pentru unul din articolele sale, el a fost trimis ulterior în lagărul de concentrare de la Sonnenburg, de unde a fost transferat sub supraveghere la un spital unde a murit în 1938 de tuberculoză. Atunci a fost prima dată când laureatul Premiului Nobel pentru pace nu s-a putut prezenta personal pentru a i se înmâna distincţia şi prima dată când regele Norvegiei nu a luat nici el parte la ceremonie.