Celebrul cântăreț american Bob Dylan îşi primeşte, la acest sfârșit de săptămână, în cel mai mare secret, premiul Nobel pentru Literatură din mâinile unor academicieni suedezi. Se încheie astfel cele câteva luni de suspans, în care toată lumea a vrut să afle care este motivul pentru care autorul și cântărețul nu a participat la ceremonia în care ar fi trebuit să primească Nobelul pentru Literatură.

Bob Dylan a fost distins, aproape împotriva voinţei sale, cu cel mai prestigios premiul literar pentru versurile pe care le-a creat, comentează sâmbătă France Presse, preluată de Agerpres. Cântăreţul american în vârstă de 75 e ani se alătură astfel panteonului de personalităţi glorificate de Academia suedeză din 1901, printre care Thomas Mann, Albert Camus, Samuel Beckett, Gabriel Garcia Marquez sau Doris Lessing. 

Dylan urmează să primească diploma şi medalia premiului în timpul unei întrevederi cu juriul suedez, într-un loc şi la un moment păstrate strict secrete. Misterul planează şi în ce priveşte discursul său de acceptare, care poate fi la fel de bine un cântec, mai scrie agenția franceză. Orice laureat trebuie să accepte premiul în şase luni de la ceremonia de premiere la 10 decembrie, adică până la 10 iunie. 

„Academia suedeză şi Bob Dylan au fost de acord să se întâlnească în acest weekend. Acest lucru se va face într-un mic comitet şi în privat şi niciun reprezentant al presei nu va fi de faţă; numai Bob Dylan şi academicieni vor fi prezenţi, conform dorinţelor lui Dylan”, a explicat secretarul permanent al Academiei suedeze, Sara Danius, fără a preciza dacă întâlnirea va avea loc sâmbătă sau duminică. „Nu va fi pronunţat niciun discurs legat de Nobel. Academia are motive să creadă că o versiune înregistrată (a discursului) va fi trimisă la o dată ulterioară”, a adăugat ea. 

Fără discursul de acceptare, nu se poate face plata contravalorii premiului: cecul opt milioane de coroane (838.000 de euro) care însoţeşte premiul Nobel nu este semnat şi remis decât dacă premiul este acceptat. 

Bob Dylan va susţine două concerte în capitala Suediei, sâmbătă şi duminică, debutul unui turneu european cu ocazia lansării noului său album în format triplu, „Triplicate”, ce conţine reluări ale unor cântece ale lui Frank Sinatra. Cu câteva ore înainte de prima sa prestaţie sâmbătă, mass-media suedeze, plictisite, abia au evocat subiectul Dylan pe site-urile lor. În opinia specialiştilor, nu se aşteaptă ca el să facă vreo referire la premiul Nobel pe scenă. 

„De îndată ce doriţi să-l duceţi într-o direcţie, el o ia în partea opusă”, explică Martin Nyström, critic muzical al cotidianului Dagens Nyheter. 

Bob Dylan, al cărui nume real este Robert Allen Zimmerman, a fost recompensat în octombrie „pentru că a creat în marea tradiţie a muzicii americane noi moduri de exprimare poetică”, potrivit argumentărilor Academiei, care au stârnit surpriză generală și nu rareori indignare.

Numele primului muzician laureat cu Nobel, ca şi al canadianului Leonard Cohen, decedat în noiembrie, revenea din când în când în speculaţii, fără a fi vreodată luat în serios. Puriştii americani se aşteptau să audă numele compatrioţilor lor Philip Roth sau Don DeLillo, însă secretarul permanent al comitetului, Sara Danius, a apărat cu înverşunare alegerea sa şi a colegilor ei, înscriind poezia cântată de Dylan în tradiţia homeriană. 

De partea celor indignaţi, scoţianul Irvine Welsh, autorul „Trainspotting”, a făcut haz de un premiu decernat de nişte „hippy senili'”, în timp ce romancierul francez Pierre Assouline a numit alegerea „dureroasă”. Prins împotriva voinţei sale în acest tumult de laude şi critici, Dylan a primit anunţul cu o tăcere răsunătoare. Ceea ce l-a înfuriat pe un membru al Academiei, Per Wästberg, care şi-a pierdut calmul în faţa „aroganţei” sale. 

În seara banchetului, la 10 decembrie, ambasadorul american în Suedia a fost cel care i-a citit discursul de mulţumire, în care îşi mărturisea surpriza de a-şi vedea numele alături de cele ale unor autori ca Rudyard Kipling (1907) sau Ernest Hemingway (1954). „Aceşti giganţi ai literaturii, ale căror lucrări sunt predate în sălile de clasă, sunt în rafturile bibliotecilor din întreaga lume şi despre care vorbim cu atâta respect au făcut întotdeauna asupra mea cea mai profundă impresie”, a spus el atunci. 

Cu erudiţia sa folk-rock, ochelarii de soare şi vocea aspră, Bob Dylan a evoluat de la trubadurul folk de la începutul anilor 1960 la superstarul decorat în 2012 de preşedintele american Barack Obama. Omul cu armonica este adesea absent de la evenimente majore unde lumea îl aşteaptă. În 1969 deja, tânărul cap de afiş al festivalului Woodstock a fost brusc scos din program, având alte angajamente.