Care ar fi fost meniul lui Dromichete la Anul Nou al anului 300 înainte de era creştină?
Aperitivele ar fi fost constituite din fâşii de carne uscată, afumată, ouă fierte, peşte crud, dar ţinut în sare şi vin cel puţin 10 ore, peşte prăjit la proţap, toate asezonate cu usturoi, ceapă, muştar, oţet din vin. Brânzeturi de toate felurile, adică sărate, sau nu. De regulă, dacii mâncau sărat, doar aveau cea mai bună şi mai multă sare din Europa! Urma o fiertură de linte, bob, sau mazăre, cu bucăţele mici de carne de purcel, purcel nu mai în vârstă de doi ani. Dacii nu ţineau porcii decât un an, maxim doi! Felul principal era format din fripturi de pasăre, vânat, purcel, miel. În general la proţap, dar şi în ceramică, în vase speciale. S-au găsit cioburi în excavaţiile arheologice. Cu garnituri de ciuperci de toate felurile, dacii erau mari meşteri în alegerea şi pregătirea ciupercilor.
Varza nu lipsea, era pe toate mesele, ca şi, din nou, usturoiul, muştarul, oţetul şi ceapa. La fel tuberculii, napii, ridichile şi rarele trufe. Pentru că era Anul Nou se scotea şi preţuitul ulei de măsline, importat din coloniile greceşti. Probabil că se făcea şi varză cu carne de purcel, sau vânat, dar nu se mai ştie. Totul era stropit cu vestitul vin dacic, băut din ritoane, cornuri de animale. Vinul dacic era aşa de celebru că a determinat mai multe năvăliri ale unor triburi care doreau un singur lucru: vin dacic! A existat și un război al vinului, cu boii, un trib celtic. Bun, ştiţi că Deceneu a dat foc viilor, dar motivul lui este prezent şi astăzi, cea mai bună dovadă că ne tragem din daci! Ţuică şi vinars nu avea dacii în „cârciuma” lor, după cum nu aveau nici cartofi prăjiţi, roşii umplute şi mămăliguţă cu brânză! Unele au apărut în Evul Mediu, roşile, cartofii şi porumbul fiind aduse din America, iar ţuica şi alte distilate au apărut după inventarea retortei şi a distilorului.
Dacii făceau din mere un fel de cidru, probabil o ştiau de la celţi cu care aveau legături temeinice. Mai făceau un fel de bere de casă, din orz, malţ, principala lor cereală. Desertul era format din fructe: mere, pere, gutui, prune uscate, fructe de pădure uscate, sau nu, nuci, alune şi seminţe. Se făcea dovleac copt şi se îndulcea cu miere. Prăjitura era un fel de turtă-plăcintă coaptă în ceramică, din năut prăjit, zdrobit, măcinat, cu brânză şi miere, dar şi cu stafide, struguri uscaţi. Este foarte bună, am mâncat aşa ceva o singură dată, în timpul unei vacanţe în care am participat, trimis de tatăl meu, la săpăturile arheologice universitare de la Ripiceni. Într-o zi, studentele s-au vorbit şi au pregătit câteva feluri de mâncare dacice! Păcat că nu se mai ştie numele lor, ale mâncărurilor dacice!
Recomandările noastre
