S-a aflat cine este omul care a supravegheat-o pe Nina Iliescu, soția lui Ion Iliescu, care a insistat să nu accepte ca rușii să intervină pe teritoriul României, în decembrie 1989, în timpul Revoluției.
Nina Iliescu, soția lui Ion Iliescu, s-a numărat printre cei care, în decembrie 1989, în timpul Revoluției, a insistat pe lângă soțul ei să nu accepte ca rușii să intervină pe teritoriul României. Cornel Dinu, fost mare jucător al echipei Dinamo, a povesit, în cartea autobiografică „Jucând cu destinul”, cum a încercat să o protejeze pe partenera fostului președinte al României.
„Doamna Nina Iliescu mi-a făcut o impresie puternică de la început. Foarte sigură pe ea, nu lăsa să se vadă nici o urmă de teamă. Femeie adevărată, încercată și trecută alături de «Ionel» (cum i se adresa pașnic) prin atâtea și până atunci”, a mai povestit Cornel Dinu.
Cornel Dinu a mai povestit că Ion Iliescu l-a rugat să o ducă pe Nina Iliescu într-un loc sigur. Inițial, acesta a lăsat-o la comandamentul „revoluționar”.
Aventurile Ninei Iliescu la Revoluție
„Preocupat, Ion Iliescu mi-a sugerat că ar fi mai bine dacă aș reuși să plec cu soția sa și prietena acesteia într-un loc mai liniștit. În șir indian, cu un soldat cu mitraliera în mână, eu după el și doamnele în spatele meu, am început să coborâm pe scara de serviciu a turnului. Era întunerc peste tot. La etajul al șaselea, soldatul a avut inspirația nefastă să deschidă ușa dinspre coridor. O rafală de mitralieră a izbucnit imediat, lovindu-l în mandibulă, dar și trecând pe lângă noi. Ne-am continuat drumul după ce l-am pansat la maxilar pe soldat cu batista mea (…)”.
Cornel Dinu, omul de încredere al lui Ion Iliescu. Sursa Foto: EVZ
După o cursă prin birourile Televiziunii Române, Dinu a ajuns cu Nina Iliescu și prietena acestuia, la „comandamentul” revoluționar. „Singurul imperturbabil, stăpân pe el și controlând acele momente, era Ion Iliescu. În jurul a cinci dimineața, după ce se anunțase că rușii au recunoscut primii proclamația Frontul Salvării Naționale. Ion Iliescu a vorbit la telefon cu consulul lor. În rusește, la fel ca și Petre Roman, după el. Concluzia împărtășită era clară: „Rușii pot interveni să asigure ordinea, în două ore, dar sper să ne descurcăm singuri, prin armată, nedorind să se interpreteze în mediile internaționale ca un amestec în treburile interne”… Imediat, n-am să uit niciodată, s-a auzit glasul doamnei Iliescu: „Ionele, orice, numai să nu vină rușii”, mai susține Dinu.
Schimbare de plan
Cornel Dinu a povestit că adevărata aventură a început chiar înainte de Crăciun, pe 23 decembrie, și că Ion Iliescu a fost nevoit să schimbe planul.
„Era prânzul zilei de sâmbătă 23 decembrie. Totul era pregătit acasă pentru Crăciun. Dar nimeni nu s-a atins de mâncare. Doar apă și cafele. Priveam la televizor revoluția ce continua în direct. Doamna Iliescu mai vorbea din când în când cu „Ionel” la telefon (…) Spre seară au trecut câteva mașini dubioase pe strada noastră (…) Imediat a căzut și telefonul. Ciudat, am căzut pe gânduri. Am ieșit pe stradă și l-am anunțat pe Ion Iliescu. De la telefonul public de lângă benzinărie. Din podul liceului Caragiale se trăgea. Răzpundeau revoluționarii ascunși printre blocuri și câțiva militari. În dimineața următoare ne-am întâlnit cu două mașini pline de parașutiști conduși de Jerbas, pe o stradă laterală din Floreasca. Au preluat-o pe doamna Nina Iliescu și eu am ajuns acasă. Am dormit până a doua zi spre prânz, buștean (…)”, a spus acesta.