Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor pronunța pe data de 26 iunie cu privire la apelul formulat de fostul șef al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, precum și de alți funcționari publici din Constanța împotriva deciziilor de condamnare dispuse pe fond în vara anului 2016. Este vorba despre Dosarul perdelelor forestiere, în care Nicușor Constantinescu a primit o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Săptămâna viitoare fostul șef al CJ Constanța va afla decizia definitivă.

„Aplică pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare, pe care o sporeşte cu trei ani închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 15 ani închisoare”, a scris judecătoarea Anamaria Trancă în minuta deciziei din 2016.

Avocatul Marius Mocanu, care îl apără pe Nicuşor Constantinescu, a declarat, pentru EVZ, că pedeapsa de 15 ani de închisoare a clientului său este uriașă. „O să facem apel, pedeapsa este uriaşă, ceea ce se întâmplă în cazul domnului Nicuşor Constantinescu nu este un proces, este pseudojustiție. Condamnarea clientului meu este un ordin executat de instanţă, fără nicio legătură cu probele din dosar”, şi-a arătat Marius Mocanu indignarea.

În sarcina sarcina lui Nicuşor Constantinescu s-au reţinut şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave.

Fostul şef al CJ Constanţa este acuzat de procurori că a cumpărat mii de pomi, care fie au fost plantaţi în curţile unor persoane, fie au ajuns să fie mâncaţi de animale sau defrişaţi.

Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu că, în perioada 14 mai - 11 septembrie 2012, a făcut plăţi nelegale de peste 1,2 milioane de lei către Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa, în cadrul proiectului „Caravana estivală a judeţului Constanţa”.

Un exemplu prezentat de procurori în rechizitoriu se referă la faptul că, în urma cercetării la faţa locului, s-a stabilit că pe două parcele din comuna Saraiul, unde se afirma că fuseseră înfiinţate perdele de protecţie, nu existau asemenea lucrări. Pe una dintre aceste parcele au fost identificate urmele unei culturi care „nu vegetase niciodată”, iar pe cea de-a doua nu au fost identificate nici măcar urme ale unei asemenea perdele.

În realitate, pomii au fost plantaţi în curtea bisericii din comuna Siliştea de către elevi şi de beneficiarii ajutoarelor sociale, şi nu de angajaţii RAJDP Constanţa, susţin procurorii.

„În 2012, comunei Ciobanu i-au fost livraţi, de către Consiliul Judeţean Constanţa, 1.500 de pomi fructiferi, care au fost plantaţi în curtea şcolii din localitate, precum şi 25.000 de puieţi de salcâm. Dintre aceştia din urmă, aproximativ 14.000 de bucăţi au fost încredinţaţi unor persoane fizice, care i-au plantat pe terenurile lor, iar restul au fost plantaţi pe drumul dintre Hârşova şi comuna Ciobanu. Aceştia din urmă au fost mâncaţi de animale sau au fost defrişaţi în toamna anului 2012, împreună cu ceilalţi copaci de pe marginea drumului", au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Mai mult, într-un alt caz, în oraşul Hârşova, în primăvara anului 2011, s-au primit de la Consiliul Judeţean Constanţa 10.000 de puieţi de salcâm, şi nu 27.000, astfel cum se arată într-un memoriu, care au fost plantaţi de populaţia oraşului, şi nu de către angajaţii RAJDP Constanţa, cum ar fi trebuit să se întâmple.