Nicolae Manolescu, cel mai important critic și istoric literar român de după Al Doilea Război Mondial, a murit la 85 de ani. El a făcut un stop cardiac și a fost transportat de urgență la Spitalul Elias din Capitală într-o stare gravă ieri.

A primit numerose premii

Manolescu, născut Nicolae Apolzan, a fost un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. A activat și ca politician după Revoluția din 1989. A fost ambasador al României la UNESCO și în legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC). A fost decorat cu ordinele Meritul cultural în grad de Mare Cruce și Steaua României în grad de Mare Cruce.

Cariera didactică a lui Nicolae Manolescu

Carieră didactică universitară la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București începută în 1963, este numit profesor titular abia în 1990. La începutul aceluiași an este ales Șef al Catedrei de Literatură Română, Decan al Facultății de Litere și Rector al Universității București.

Se pensionează din învățământ în 2009, dar continuă să predea până 2013. Este președinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005 și până astăzi și director al României literare din 1990 până în prezent. Debutează cu cronica literară în Contemporanul în 1962, continuînd-o în România literară între 1981 și 1992 și din nou din 2014 până în 2018.

A coordonat lucrările Cenaclului de luni (1977-1983), în care au debutat majoritatea poeților optzeciști, până la desființarea acestuia, din rațiuni politice.

A debutat editorial cu volumul Lecturi infidele în 1966. În 2008 a publicat Istoria critică a literaturii române, care poartă subtitlul 5 secole de literatură, cea de-a doua istorie a literaturii române de la origini pînă în zilele noastre care este mai mult decât un manual școlar după aceea a lui G. Călinescu din 1941.

Cariera politică a lui Nicolae Manolescu

Înainte de 1989 a fost mambru al PCR. Din UTM a fost exclus ca urmare a exmatriculării din facultate în 1958. După 1989 se numără printre membrii fondatori ai Alianței Civice. Devine președinte al Partidului Alianța Civică (PAC), pe care îl înființează în 1991.

PAC a făcut parte din Convenția Democratică, pe listele căreia Nicolae Manolescu a fost ales, senator de Sibiu în legislatura 1992-1996. În 1992 PAC a înființat Împreună cu PL93 Alianța Naționala Liberală (ANL). La Congresul extraordinar al ANL, Nicolae Manolescu a fost desemnat candidat la președinție.

Și-a depus candidatura pe 20 septembrie 1992. În 1998 PAC fuzionează cu PNL, într-o tentativă de unificare a mișcării liberale. Nicolae Manolescu devine președintele Consiliului Național al PNL. În anul 2000 demisionează din funcție și din partid și se retrage din viața politică, potrivit știriperuse.