Nicolae Ceaușescu a demolat un sat vechi de cinci secole. Ce s-a întâmplat cu locuitorii și cum i-a stricat Dumnezeu planurile liderului comunist

Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ

Nicolae Ceaușescu a decis demolarea unui sat din România, de pe Valea Jiului, crezând că locul este binecuvântat cu o comoară. Locuitorii au fost evacuați de pe o zi pe alta, iar gospodăriile lor puse imediat la pământ. Biserica, cimitirul și școala au fost și ele demolate. Dumnezeu nu a fost de partea liderului comunist, planul său nefiind unul roditor.

Câmpul lui Neag este un sat înființat în secolul al XV-lea. Acesta se află la poalele Munților Retezat, aproape de izvoarele râului Jiu. Generații întregi au dus o viață liniștită aici. Și-au câștigat traiul decent prin creșterea animalelor și a bogăției pădurilor care le înconjurau satul.

Finalul celui de-al Doilea Război Mondial a extins populația de pe Valea Jiului, asta datorită mineritului. Peste 15.000 de persoane au fost aduse aici pentru extracția cărbunelui. Prima mină s-a deschis în 1947, după care s-a construit și primul cartier de blocuri. Până în anii '80, satul a rămas autentic, însă Nicolae Ceaușescu s-a gândit să profite la maxim de bogăția zonei.

Anul 1987 aduce demolarea satului Câmpul lui Neag. Locuitorii de pe lângă zăcământul de cărbune au fost evacuați, iar casele lor demolate. Nici instituțiile nu au rămas în picioare, biserica și școala fiind dărâmate. Morții din cimitire au fost scoși, mărturisește o localnică, precizând că unul dintre trupurile neînsuflețite fusese înmormântat cu doar două zile în urmă.

„Țin minte acest măcel și câtă răutate putea să se exprime. Cu soldații care lucrau în minele de cărbune au scos morții din cimitir, unii îngropați de câteva luni și chiar un băiat înmormântat abia de două zile. Au distrus casele momârlănești (n.red. localnicii băștinași erau numiți momârlani), cu excavatoarele, deși unii oamenii au rămas în ele, nevrând să le părăsească”, spune Maria, o localnică din Valea Jiului.

Nicolae Ceaușescu a emis primele decrete de expropriere

Oamenii s-au opus evacuării și au încercat să stopeze demolarea. Nu au vrut să părăsească casele, însă soldații nu au ținut cont de asta. În timp ce proprietarii se aflau în locuințe, militarii au început să de-a jos țigla de pe case. Nicolae Ceaușescu a emis primul dintre cele cinci decrete de expropriere date pentru această zonă.

Satul urma să fie demolat în două etape, începând cu vatra satului și se extindea către marginile localității. Localnicii povestesc că soldații veneau dimineața și îi anunțau că urmează demolarea caselor lor. Cei care nu aveau unde să se ducă, au primit un apartament în Uricani.

„Era în decembrie 1988, în Ajun de Crăciun. Cine a avut un conac, a avut unde să-şi ducă animalele. Cine nu, le-a tăiat în grabă. Cei care nu au avut unde să meargă, au ajuns într-un bloc în Uricani, unde nu erau nici ferestre, nici uşi, nici apă şi nici curent. Au stat aşa o vreme, cu pături puse-n geam şi la lumina lămpii cu petrol. În sat au mai rămas doar câinii, că nu aveai unde să-i duci, la bloc. Hăuiau noaptea îngrozitor, ca-n filmele de groază", povesteşte Violeta Mojoatcă.

Nicolae Ceaușescu a promis sătenilor că va strămuta cimitirul și va construi o nouă biserică. Soldații au refuzat să participe la scoaterea sicrielor, așa că au fost aduși pușcăriași pentru această treabă. Localnicii povestesc că în cimitir a fost descoperit sicriul unui preot, decedat în urmă cu aproximativ 100 de ani, a cărui mână era intactă. Se pare că Dumnezeu a fost împotriva planului liderului comunist. Muncitorii nu voiau să dărâme biserica satului, așa că inginerul șef s-a urcat pe buldozer. Atunci când turla a căzut, crucea l-a lovit pe acesta în cap. Un an mai târziu a orbit, iar la aproximativ doi ani a decedat, potrivit Violetei Mojoatcă.

Comoara din Câmpul lui Neag s-a dovedit a fi o iluzie

Nicolae Ceaușescu era convins că planul său avea să fie unul măreț. Se credea că producția anuală de cărbune va fi de peste 100.000 de tone. Din păcate, după ce a demolat aproximativ 36 de case, biserica, școala și a scos morții din morminte, a descoperit că minereul era unul de slabă calitate, așa că a decis stoparea lucrărilor.

În 1990, proiectul a fost stopat, iar nouă ani mai târziu, mina din Câmpul lui Neag s-a închis definitiv. În anii ce au urmat, minele din zonă s-au închis rând pe rând, în 2017 fiind oprită definitiv exploatarea minieră din Uricani.

Izvoarele au umplut săpăturile făcute de mineri cu apă, formându-se un lac de aproximativ șase hectare, cu maluri abrupte. Astăzi, Câmpul lui Neag este o atracție turistică.