Într-o conferinţa de presă organizată marţi, în Bucureşti, la sediul Institutului Cultural Român, preşedintele instituţiei, Radu Boroianu, a anunțat că ademicianul Nicolae Breban, care va fi preşedintele Consiliului consultativ al ICR, din care vor face parte maximum şapte persoane.

Cum scriitorul Breban a fost acuzat de CNSAS că ar fi colaborat cu Securitatea cu numele conspirativ „Baltag", fiind chiar omul de legătură al temutului general torționar Nicolae Pleşiţă, era inevitabil ca Radu Boroianu să nu fie întrebat de ce s-a gândit la Nicolae Breban pentru această funcţie. Șeful ICR a răspuns că el "este marcat de personalitatea integrală, nu numai de aspectele lui câteodată rebarbative şi mai abrazive".

"Este un om de o cultură cu totul covârşitoare, este cel mai mare romancier modern al limbii române, este un om care are o cultură muzicală cu totul necomună, o cultură filosofică, este o personalitate complexă. Este un om dificil, nu există mare creator care să nu fie dificil, dar este şi o autoritate care nu poate fi negată", a spus Boroianu, citat de Mediafax.

Prezent la conferinţa de presă, Nicolae Breban a ținânut să sublinieze că se bucură că Radu Boroianu a preluat funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român: "Eu cred că ICR şi-a câştigat un şef pe care îl aştepta şi îl merita, eu l-am susţinut, am vrut să-l susţin şi pe amicul meu Andrei Marga, regret că a fost dislocat atât de repede şi de brutal. Institutul Cultural Român, cultura, Radu Boroianu a spus foarte bine, este unul dintre obiectele noastre cele mai preţioase de export, dar şi de structurare, de stabilizare (...) a acestei naţiuni, care este ameninţată de foarte multe lucruri, printre altele de dezmembrare".

"George Soros, în America, acest mare speculant financiar, împreună cu amicii săi din România, Mircea Mihăieş, (Gabriel, n.r.) Liiceanu, (Horia Roman, n.r.) Patapievici şi alţii care consideră că nu mai este nevoie de statul român, că Mihai Eminescu este un cadavru aruncat, că noi, aştia mai în vârstă, care am creat operă, suntem depăşiţi, că totul este depăşit, Eminescu este depăşit, că Ion Barbu este depăşit, că Iorga este depăşit, că Cantemir este depăşit şi a început literatura asta de p..ă, de p...ă, de c.r (...), de prostituţie, imaginea asta de mizerabilism", a spus Nicolae Breban.

"Eu m-am dedicat romanului, (Augustin n.r.) Buzura la fel, din păcate el a fost demis la modul brutal de acest nefericit şi corupt preşedinte care se numeşte Traian Băsescu, care a numit o echipă catastrofică pentru cultura română, o echipă de necreatori în primul rând, de comentatori doar, dar de comentatori de prost aluat. Patapievici nu era un om prost, din păcate s-a întâmplat cu el ce se întâmplă cu unii care sunt umflaţi excesiv, i s-a părut că este un fel de guru al culturii româneşti. Într-una din primele lui cărţi a înjurat ca o haimana ordinară toată istoria acestui popor în care noi ne-am născut, în care au trăit părinţii şi bunicii noştri. (...)  La fel a făcut şi un fost amic de-al meu, unul care promitea să fie filosof şi între timp i s-a stricat căruţa pe drum, Gabriel Liiceanu, care după Revoluţie imediat s-a dus la Paris şi în Le Monde, unde Breban şi-a dat în 1971 demisia contra tiranului, lucru unic în ţările din Est.  Gabriel s-a dus repede la Paris să spună că poporul român nu e apt pentru democraţie, consonând cu altă haimana şi ticălos al politicii româneşti, Brucan, căruia i s-au închinat zeci de mii de intelectuali şi posturi de televiziune, a declarat Nicolae Breban, la conferinţa de presă.

"Vă salut tovarăşe general, a fost la mine Paul Goma"

"Vă salut tovarăşe general, a fost la mine Paul Goma, azi la prânz şi am avut o discuţie", aşa şi-a început Breban, la 18 februarie 1977, colaborarea cu temutul Nicolae Pleşiţă, care avea funcţia, la acel moment, de prim-adjunct al Ministerului de Interne. Cu zece zile înaintea acestei convorbiri, la 9 februarie 1977, la postul de radio Europa Liberă a fost citită o scrisoare deschisă de protest, semnată de disidentul Paul Goma, contra nerespectării drepturilor omului în România, relatează Adevărul.  Pleșiță coordona acţiunea de compromitere a scriitorului disident, iar în aprilie 1977 a decis arestarea lui Goma şi l-a torturat personal în beciurile Securităţii din Calea Rahovei.

Într-un „raport" din 30 septembrie 1982, imedit după sosirea lui Breban, după ce s-au întâlnit la braseria Hotelului Athene Palace, un ofiţer de Securitate a consemnat: „A purtat discuţii interminabile cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca şi Eugen Ionescu, încercând cu argumente să le combată ideile conform cărora regimul comunist ar fi produs numai rău, ar fi distrus totul şi a neantizat cultura (...) Cu Paul Goma nu a  avut niciun fel de contact, dat fiind că în cartea lui «Culoarea curcubeului 77», Breban este prezentat ca agent al Securităţii, fapt ce i-a afectat serios prestigiul în cercurile intelectuale pariziene... Mircea Eliade nu are o cotă aşa ridicată acolo, s-a creat această imagine mai mult în ţară", se arată în documentele CNSAS.

A fost sau n-a fost Breban colaborator?

În 2014, Curtea Supremă a stabilit, în mod irevocabil, că scriitorul Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securităţii. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis recursul faţă de o hotărâre luată în 2012 de Curtea de Apel Bucureşti. 

Vă prezentăm mai jos parcursul procesului care condus de la decizia de NUP.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut, la începutul lui aprilie 2011, Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Breban.

Decizia de colaborare în cazul Nicolae Breban a fost dată de CNSAS în martie 2011, iar dosarul în care Consiliul cerea constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a scriitorului a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal pe 4 aprilie 2011.

Hotărârea a fost atacată de Nicolae Breban la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 18 iunie 2014, ICCJ a admis recursul şi a stabilit irevocabil că Nicolae Breban nu a fost colaborator al Securităţii.

"Sunt bucuros că după trei ani de zile a fost luată această decizie. Eu am rămas uimit acum trei ani de decizia CNSAS, pentru că eu n-am dat în viaţa mea Securităţii un rând, dimpotrivă, eram urmărit. Mă bucur că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie m-a reabilitat", declara, în iunie 2014, pentru Mediafax, scriitorul Nicolae Breban. Academicianul a adăugat că profesia sa este una publică şi a avut de suferit din cauza deciziei CNSAS, precizând însă că nu a luat o decizie dacă va deschide un nou proces pentru a cere daune morale Consiliului.