Sfânta Muceniță Alexandra a fost soția împăratului roman Dioclețian (284-305), unul dintre cei mai mari prigonitori ai creștinilor.
Asistând Alexandra la chinurile îngrozitoare la care era supus Sfântul Gheorghe și cum acesta, prin grija lui Dumnezeu, scăpa din ele viu şi sănătos, s-a înfăţişat înaintea împăratului, în vreme ce aducea jertfă idolilor, şi a mărturisit că este creștină.
Dioclețian a aruncat-o imediat în temniță și a poruncit să fie ucisă împreună cu Sfântul Gheorghe.
Înștiințată de hotărârea bărbatului ei, Alexandra a căzut în rugăciune fierbinte, iar Dumnezeu s-a îndurat de ea și i-a luat sufletul pe loc.
Apolo, Isachie şi Codrat, trei dintre slugile împărătesei Alexandra, văzând că aceasta a dispreţuit măririle împărătești și pe soțul cel idolatru, și, din iubire pentru Hristos, a murit pentru El, s-au convertit și ei.
Deci, înfăţişându-se înaintea lui Dioclețian, l-au acuzat că este călcător de lege și sălbatic, nefiindu-i milă nici măcar de femeia sa, mama copiilor săi.
Mâniindu-se împăratul, a poruncit să fie aruncați în închisoare, și toată noaptea s-a gândit cu ce fel de moarte să-i ucidă.
Dimineaţa, scoţându-i din temniţă, a poruncit decapitarea lui Codrat, iar Apolo şi Isachie, să fie lăsați să moară în temniță.
Aceștia și-au dat sufletele peste câteva zile.