CAPITAL.GR: Contrastul dintre Zuzana Caputova, preşedinta Slovaciei, şi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, nu ar fi putut fi mai izbitor.
Când Caputova a urcat pe podium în urmă cu câteva zile pentru a deschide ultima zi a Conferinţei pentru Securitate de la München (MSC), a realizat o analiză asupra a ceea ce se întâmplă în propria sa parte de Europă. A vorbit mult timp despre absoluta necesitate de a fi apărat statul de drept. Este fundamentul Occidentului. Macron, care vorbise în ziua anterioară, a vorbit mult timp despre faptul că Europa ar trebui să devină mai integrată economic şi politic, dezvoltând în paralel o politică externă şi de securitate puternică şi credibilă.
Aici se află cele două puncte de vedere care se bat cap în cap cu privire la Europa.
Pe de o parte, unul dintre cei mai tineri membri ai UE şi ai NATO - Slovacia a aderat la amândouă în 2004 - care a trebuit să se debaraseze de zeci de ani de dominaţie comunistă. Pe de altă parte, unul dintre membrii fondatori ai UE, a cărui Revoluţie Franceză din 1789 a avut un impact profund asupra politicii continentului.
Caputova şi Macron au abordat amândoi, din perspective diferite, cum ar trebui gestionată transformarea neterminată a Europei. Viziunea lui Macron este cea a unei Europe care are nevoie de ambiţii strategice. Punctul de vedere al lui Caputova este o Europă care trebuie să-şi protejeze şi să-şi respecte valorile.
Caputova, o avocată care şi-a preluat funcţia în iunie 2019, după o campanie electorală care s-a bazat pe faptul că va pune punct corupţiei şi va consolida statul de drept din ţară, nu a avut ezitări. A vorbit pe scurt despre moştenirea trecutului comunist şi despre dificultăţile întâmpinate în finalizarea tranziţiei ţării sale. Şi într-un mod clar şi direct, dar fără urmă de amărăciune, s-a întrebat dacă "vechea" Europă Occidentală înţelege cu adevărat partea de Europă în care trăieşte ea.
"Am dobândit democraţie, progres şi reforme în ultimii ani, într-un mod mai degrabă artificial", a explicat ea. "Dezvoltarea economică se exprimă în cifre. Reformele se traduc printr-un număr de noi organisme instituţionale. Un pachet de criterii care trebuie îndeplinite". Cu alte cuvinte, aplicarea acestor criterii nu a fost însoţită de aprofundarea unei culturi democratice şi de consolidarea instituţiilor răspunderii.
De-a lungul acestui drum pentru revenirea la Europa şi la Occident - şi a fost un drum foarte lung şi agitat pentru Slovacia din cauza corupţiei, a mafiei politice şi a presiunii uriaşe din mass-media - Slovacia şi alte ţări din regiune au pierdut din vedere sensul democraţiei.
Participarea lui Ludovic Orban, premierul României, la următorul panel - "Competiţia Eurovision: O Europă care protejează" - a fost incisivă. În ultimele trei decenii, România a fost distrusă de corupţie, de un sistem judiciar care nu are independenţă şi de un stat de drept care este valabil doar pe hârtie.
Este "ca şi cum am uitat că democraţia - şi aş putea spune că şi Europa şi Occidentul - se referă în principal la spiritul libertăţii, al justiţiei, al toleranţei şi al solidarităţii", a subliniat Caputova. "Acestea sunt legate împreună de statul de drept. Democraţia priveşte respectul şi respectarea zi de zi a regulilor, şi nu evitarea lor. Pentru a spune mai simplu, este vorba despre responsabilitate".
"Nu putem face acest lucru fără statul de drept care, la rândul lui, necesită organisme instituţionale puternice şi cetăţeni activi. Dar necesită de asemenea şi lideri politici care să se conformeze ei înşişi statului de drept şi să-l protejeze. Dacă noi, liderii politici, abandonăm această datorie şi responsabilitate, o Europă care protejează va înceta să existe".
Scurtul discurs susţinut mai târziu de către Stevo Pendarovski, preşedintele Macedoniei de Nord, a confirmat că puterea societăţii civile şi cetăţenii au răsturnat cu succes mulţi ani de proastă gestionare şi corupţie. Ţara lui doreşte cu disperare să adere la UE, lucru blocat însă de Macron cu justificarea că UE trebuie mai întâi să decidă cu privire la evoluţia ei viitoare (şi-a schimbat puţin atitudinea la München).
Discrepanţele dintre cele două părţi ale Europei formulate atât de limpede la München era absolut obligatoriu să se facă auzite. Nu sunt incompatibile. Şi asta datorită atractivităţii continue a Europei care este generată de ataşamentul ei faţă de valori precum libertatea individuală şi statul de drept - indiferent de presiunea sub care se află de multe ori aceste valori în multe state-membre UE. Şi în ciuda lipsei de curaj din partea multor lideri de a le apăra.
În plus, dorinţa şi obiectivul Europei de a avea mai multă influenţă mondială, cum a declarat preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, în timpul discursului său la MSC, vor necesita acest angajament faţă de integrare, faţă de valori comune, iar statele membre trebuie să se înţeleagă unele pe altele.
Aceasta este "westness".
Traducerea: Carolina Ciulu - RADOR